Ce se întîmplă în Cuba? Criză energetică și tensiuni geopolitice - interviu cu Caterina Preda

Cuba a fost afectată de o pană de curent la nivelul întregii insule, care a durat peste 29 de ore, pe fondul adîncirii crizei energetice și economice a țării. Nu e un incident izolat, ci semnul unor probleme structurale mult mai vechi: o economie dependentă de importuri de energie, un sistem electric depășit din punct de vedere tehnic și o criză economică profundă. În același timp, Washingtonul pune o presiune tot mai mare pe regimul de la Havana: sancțiuni economice extinse, inclusiv în ceea ce privește livrările de petrol, și o retorică tot mai agresivă din partea președintelui american Donald Trump. Care a declarat recent: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba... Cred că pot face ce vreau cu ea”. Ce se întîmplă în Cuba? Am întrebat-o pe Caterina Preda, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

Cuba e o țară aflată de multe decenii sub embargou sau diverse sancțiuni economice. Ce anume s-a schimbat în presiunea americană asupra Cubei în ultimii ani?
Caterina Preda: „Aţi spus foarte bine că asupra relaţiilor cu Cuba există un embargou începînd cu 1960, înnoit în fiecare an de Congresul SUA. Pe lîngă asta, există, începînd din 1961, la nivelul Departamentului de Stat din SUA, o politică de izolare diplomatică a Cubei. Ambele nu au funcționat. Scopul acestor două politici fiind acela de a vedea răsturnarea regimului comunist din Cuba. Politica SUA a fost aceeași, începînd cu 1960, 1961. Ce s-a întîmplat acum este că administrația Trump a exagerat presiunea sau a accelerat evenimentele, care oricum ar fi condus la o tranziție a regimului politic din Cuba. Nu e o schimbare fundamentală, ci e mai degrabă o schimbare de ritm.”

Ce să înțelegem din declarațiile recente ale președintelui american cu privire la Cuba: „Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba... Într-un fel sau altul... adică fie că o eliberez... o iau. Cred că pot face ce vreau cu ea”?
Caterina Preda: „Da, a spus-o mult mai direct acum. A mai spus-o în ultimele luni. Și eu am spus, la rîndul meu, că, după ce a căzut regimul Maduro, va urma în mod cert regimul comunist de la Havana. Deoarece Cuba era dependentă de resursele care îi veneau din Venezuela. Și deci era de așteptat că se va produce o schimbare politică în Cuba. Nu știe nimeni cînd se va întîmpla asta. Și atunci, Trump acum e mult mai explicit în acest demers pe care îl pune în practică, pe de-o parte. Pe de altă parte, administrația Trump pare să revină la o doctrină mai degrabă specifică sfîrșitului de secolul XIX și începutului de secolul XX. Adică se manifestă foarte agresiv în America Latină, așa cum s-a întîmplat în secolele trecute. S-a vorbit despre Doctrina Monroe, s-a vorbit despre Corolarul Roosevelt: folosirea forței pentru a se asigura că această zonă a lumii este sub controlul direct al SUA. Nu trebuie să uităm: Cuba a fost ocupată de SUA la începutul independenței sale. A fost administrată direct de către SUA timp de patru ani, între 1898-1902, perioada în care a fost scrisă prima Constituție a Cubei. Deci, administrația Trump și Partidul Republican, ca și mişcarea MAGA, se revendică de la o doctrină, dacă îi putem spune așa, o doctrină Trump foarte intervenționistă și foarte agresivă în America Latină. Ceea ce nu mai văzusem, cu excepția Haiti, în ultimele cîteva decenii. Dar nu aș spune că e ceva nou, ci e mai degrabă o reîncălzire a acestei abordări, bineînțeles blamabile.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural

Transcript

SPEAKER_01 0:52

Uh-huis jaosteesta vuosikas tai mahdollista ja fasiatista ja konsumistyösti sosiosikosta, psyösi ja suodistuksesta maitallisesti suospipasiapit ja asiakera tyhtiön psyestä, jotka voi ajatella, vastastavituksesta, johon seatos noi Catrina Freeda, profesorele Facultate Politice Autosă. Până țera să mulțumesc cu noi. Bună tarea mulțumesc pentru invitații. Care sunt, de fapt, cauzele întreperii de curent care a afectatele trecute Cuba?

SPEAKER_02 1:50

Cauzele sunt imposibilitatea sistemului de energie electrică din Cuba de a mai gestiona fără aceste livră de energie din exterior livrarea către consumator și de câțiva ani Cuba are această problemă, așa cum și Venezuela o are tot de câțiva ani. Din cauza aproasei gestionă a sistemului de către guvernele socialiste.

SPEAKER_00 2:16

Cuba e o țară aflată de multe decenii sub embargou sau sub diverse sancțiuni economice. Ce lume s-a schimbat în presiunea americană asupra Cubei în ultimele luni?

SPEAKER_02 2:28

A stă foarte bine faptul că asupra relator cu Cuba este un embargo începând cu 1960, care noi în fiecare an de congresul să Americii. Pe lângă asta există începândul 1961 la nivelul departamentului de Stat din Statel Americii, o politică de izolare diplomatică Cubei. Ambele nu au funcționat, scopul acestor două politici fiind acela de a vedea răsurnarea regimului comunist din Cuba. Deci politica statelant ale Americii a fost aceeași, începând cu 1960-1961, și s-a întâmplat acum este că administrația Trump a exagerat presiunea sau a accelerat evenimentele care oricum ar fi condus la o tranziție a regului politic din Cuba. Și o schimbare fundamentală ce mai greu o schimbare de ritm, dacă vreți.

SPEAKER_00 3:28

Această decizie dacă înțelui sancțiunile e o decizie strategică sau este pur și simplu o escaladare lentă către sancțiuni mai dure?

SPEAKER_02 3:37

Cred că trebuie văzut schimbarea la putere pe care o dorește administrația Trump și pe care o doresc cu baniu americanii precum Marco Rubio, trebuie înțelese în strategia, dacă putem lumia la administrației Trump în America Latină pe care am văzut deja în Venezuela, nu? Crearea unor regimuri politice în regiune care să fie supuse administrației Trump, care să urmeze direcțiile de la Washington în mod direct. Și am văzut asta cu înlăturarea de la Părumadură și înlocuirea asta cu Delcy Rodriguez și vedem acum, pentru că apar în ultimele lunale în presă din negocierile care au loc deja între administrația Trump și regimul de la Havana, că semnele duc cam în această direcție. Se dorește un regim de către Trump, se dorește un regim care să fie deschis colaborării și care să accepte cei să impune de la Washington.

SPEAKER_01 4:42

Caterina Preda, ce să înțelegem din declarațiile recente ale președintelui american cu privire la Cuba, cred că voi avea onoarea de a lua Cuba într-un fel sau altul, adică fă o eliberez, o iau, cred că pot face ce vreau cu ea, a spus președintele american.

SPEAKER_02 4:59

Da, a spus-mă mult mai direct acum a mai spus în ultimele luni, și eu m-a spus la rândul meu că după ce a căzut regimul maduro, va urma mult cert regimul comunist de la Havana. De ce? Pentru că Cuba era dependentă de resursele care îneau din Venezuela. Și atunci era de așteptat că se va produce o schimbare politică în Cuba, nu știe nimeni când se va întâmpla așa. Și atunci Trump acum este mult mai explicit în acest demers pe care îl pune în practică, de deoparte. Și de altă parte, și s-a vorbit despre asta în ultimele luni, administrația Trump pare să revină la o doctrină mai degrabă specifică secolului 19, sfârșitului de secolul 90 și începutului de secolului 20, adică se manifestă foarte agresiv în America Latină, așa cum a făcut-o în secolele trecute, nu? S vorbit despre doctrina Monros, a vorbit despre colonul al lui Roosevelt, adică folosirea forței pentru a se asigura că această zonă a lumii este sub controlul direct al Stată Americii. Nu trebuie să uităm că cum a fost ocupată de Stată Americi la începutul independenței sale, a fost administratată direct de către Statintele Americii timp de patru ani, încă noi suntem 1992, peioada în care a fost scrisă prima Constituția Cuvei. Deci, administrația Trump și partidul republican, ca și mică magă, se revendică de o doctrină, iar dacă e putem spune așa, o doctrina Trump foarte intervenționistă și foarte agresivă în America Latină, ceea ce nu mai vă ducem, cu excepția Haitii în ultimele câteva deceni. Dar nu aștept e ceva nou, ci e mai degrabă o reîncălțire a acestei abordări, bineînțeles, blamabile.

SPEAKER_00 7:01

Dar care sunt interesele directe ale Statelor Unite în Cuba? Nu poate fi vorba de resursi, așa cum s-a întâmplat în Venezuela, care are petrol. Cum poate explica Donald Trump sloganul său cu America first, intervenind atât de brutal în Cuba?

SPEAKER_02 7:16

Sunt mai multe aspecte și cei care urmăresc că stația politică din Cuba le-au subliniat. Pe de-o parte vorba despre această comunitate, cubano americană din Florida, din Miami, exilul cubanez, cea mai mare parte asta, se află la Miami, în un liter Havana, de acolo provine și Marco Rubio. Acest bazin electoral a fost întotdeauna important pentru alegerile din Statuntele Americii. Deci ponderea lor în congresi sunt foarte anticomuniști și este o miză vitală pentru această comunitate, înlăturarea de la putere a regimului comunist. De ce? Pentru că această populație a ajuns în satuntă Mericii pentru că și-au pierdut tot ce aveau odată cu lucrarea regimului comunist. Și atunci este o miză fundamentală. Deci înlăturarea regimului comunist pentru cei cam arcorubio este un scop al vieții lor pe de o parte. Pe de altă parte, până 1959, Cuba a fost un fel de protectorat al atunci ale Americii, putem spune. Și pe timpul prohibiției a fost o oază de libertate, dacă vreți, pentru cetățenilor americanești că ar putea fi văzută și în sensul exploatării turistice mai degrabă decât a unor resurse economice importante, deși sunt și acolo resurse naturale care, cu investițiile potrive, ar putea să vă de exploatare economică mult mai bună. Și în al treilea rând am mai vorbit despre dorința lui Trump de a elimina din regiune, cum spuneam prin o revenire la dopna Monroe și la acest corolar Roosevelt, eliminarea Chinei din regiune, pentru că Rusia era mai degrabă nominal prezentă, că nu n-am văzut nici în Venezuela, să fie vreo reacție cu parta Rusie, nici acum, în Cuba, Rusia nu este deloc prezentă. Dar China e o prezentă economică foarte importantă în reune și prin aceste intervenții, cred că Trump și asta vizează să marcheze din nou cumile americane ar trebui să fie cele care exploatează resursele economice din aceste țari și nu companiile chineze.

SPEAKER_00 9:49

Cum ti se pare discutia de pana acum? Lasă-mi un comentariu și spune parele ta. Dacă ti-a plăcut, distribui acest detot ca să despopăre altii. Iar dacă vrei să ne detați, acordă o evaluare foarte rute. Vințumit ca inascult. Continuăm discuția. Catarina preda a puteti explica pentru sculțit noștri cam care este natura regimului de la Havana. Zigur, nu e un regim democratic, nu e un regim liberal, dar mai este un regim comunist. Mai există comunism în Cuba cu fidel ca să păraul Castro. Ce fel de regim avem acolo?

SPEAKER_02 10:23

Este un regim comunist. De altfel, reformarea constituției ultima din 2018, care a permis desemnarea și apoi alegerea în ghimele al lui Miguel Diascanel, care e primul președinte cubanez, care nu aparține familiei Castro, această reforma Constiei s-a asigurat că este marcat în continuare caracterul socialist al statului cubanez. Deci nu s-a eliminat această caracteristică a statului, deși pentru comisiile de tranziție, cum s-au numit ele pe timpul administrațiilor republicane a administraților Bușne, de exemplu, cereau tocmai nu doar înlăturarea de la puterea familiei casă, dar și schimbarea naturii regimului, deci de la un regim socialist, la un regim democratic. Ei bine, reforma constituțională pe care au inițiat-o Raul Carto și Viaz Canel, care era numărul doi, s-a asigurat că nu e eliminat acest caracter. Acuma însă vedem în zilele recente cum responsabilii regimului de la Havana sunt foarte dispuși să deschidă din punct de vedere economic Cuba pentru investiții cubano-americane, pentru investiții străine. Deci cel puțin din punct de vedere economic, nu par să fie încă limitați de această chipie ideologică. Pe lângă caracterul socialist al regimului, aș spune că e un regim în continuare extrem de represiv și asta nu văd deloc în comentariile din presa internațională. Nu sunt toate aceste reacții de admirat, care se opun intervenției lui Donald Trump, dar nu văd critici la adresa regimului Dias Canel, care totuși are în închisoare sute de prizonieri politici pe care el i-a băgat în închisoare, mai ales după proteste din 2021, 2024, de anul trecut. Deci nu văd o raliere a cetățenilor supărați, nu pentru apărarea de turomule în Cuba și mai degrabă, împotriva acestei ingerințe a administrației nordamericane. Deci regimul comunist din Cuba trebuie schimbat așa pentru bunăstarea cubanezilor. Ce se va întâmpla în urma administrației Trump, nu știe, dar dacă noi la precedentul venezuele, nu se întreve o trance la democrație, ci pentru că nu există actori politici în Cuba, tocmai pentru că regimul comunism nu a permis niciunei mișcări de opoziție să subziste. Ia băgată în închisoare, pe unii a lăsați să plece în exil, dar nu există o mișcare democratică în Cuba, pentru că regimul s-a asigurat că nu există.

SPEAKER_00 13:14

Dar în relația Statelor Unite cu regimul de la Havana, există în discuție și această chestiune a prizonilor politici sau a regimului represiv?

SPEAKER_02 13:24

Da. La fel ca și în Venezuela, regimul de la Havana a început eliberarea prizonilor politice. Citeam că zilele acestea în jur de 20 de prizonieri au fost eliberați. Repet, toți fiind din aceștia arestați încep în 2021 de regimul de Ascenel, dar sunt peste 750. Deci vă mai dura până vor fi eliberați, dar da, este una din condițiile puse de marcă.

SPEAKER_01 13:52

Cum se raportează cetățenii cubanezi la intențiile președintelui american cu privire la Cuba?

SPEAKER_02 13:59

Eu urmar tot felul de cubanezi care postează online, fie jurnaliști, fie cetățeni. Și am văzut la mai mulți aceștia că au apărut fotografii cu grafiti sau în semne pe pereți în diferite oraș din Cuba, cu care e cer lui donă ceam să vină să elibereze. Orată e ceva foarte nou, pentru că e vorba de un curaj nou, care îmi lipsea până acum. Și, cum știm, deja marea parte a cetățenilor cubanezi își doresc să părăsească țara. De ce? Pentru că viața în Cuba este penibilă din toate punctele de vedere, asta dacă nu aparți nomenclaturii locale, adică cercul apropiat al regimului la cel mai înalt nivel, armatei, pentru că armata e pilonul regimului de fapt, altfel viața este extrem, extrem de dură pentru cetățeanul obișnuit din Cuba.

SPEAKER_00 14:56

Sua pot să obține un guvern favorabil la Havana, dar pot obține și democratizarea acestei țări?

SPEAKER_02 15:03

Asta vedeți aici e problema cu administrația Trump. Că pentru administrațiile republicane, cum spuneam, pe la lui Bush a existat o comisie de asistență pentru Cuba liberă se chema, deci la departamentul de stat care vorba despre stanța la democrație ca o precondiție pentru reluarea relațiilor dintre cele două țări. Acum problema nu se pune în acești termeni. Nu am văzut chiar în această declarație, destin de bizară de luni al lui Trump. Pot să iau Cuba, pot să fac ceva vreau cu Cuba. Nu e mai decât retorica unui lider autoritar decât retorica unui președinte al săptămână merici care apără valorile democrației liberale. Și de asta am zis că mai degradă precedentul venezuelan nu ne arată calea pe care o vor privilegia. Și anume reluarea relațiilor economice care să favorizeze companiile americane, eventual reluarea proprietă, reluarea de dobândire a proprietăților, pierdute în urma naționalizărilor care au început în anii 60. Deci lucruri de genul ăsta mă gândesc mai degrabă, mai ales într-o primă fază decât o grabă către alegeri democratice, pentru că, cum spuneam, e foarte dificil să vezi cine se prezintă la acelea alegeri într-un termen scurt. Și ar fi nevoie de mai mult timp ca să se poată crea noi mișcări politice, eventual venind din exil unde s-au refugiat mai mulți liderii opoziției, dacă o putem lumi așa, disidenți mai degrabă.

SPEAKER_00 16:42

Dar cum ar putea fi reformat regimul comunist de la Havana, sub protectorat sau, mă rog, sub presiune americană? De unde ar putea începe o asemenea tranziție?

SPEAKER_02 16:52

Pe ar fi o tranziție economică, cu mod clar. Cred că pe asta se pune accentul acum, nu pe o tranziție politică, ci pe păstrarea unor oameni de încredere, de încredere în sensul în care pot controla în continuare instituțiile și diferite organizații, dar care în același timp să respecte voința administrației medoamericane. La caraca fixa, ca se întâmplă în zilele noastre și se întâmplă în ultimele luni, nu s-au produs emisare ai administrației Trump și s-au apucat de treabă. Așutorul lui Delsie Rodriguez și ai celor care au rămas încă pe poziții. Și cred că asta se încearcă și în Cuba, unde va fi probabil și mai ușor, pentru că, deși dias Canel chema el la apărarea armată a țării în fața invaliuni imposibile, invadării posibile de către Statul Unitar și Americii, nu cred că se va întâmpla asta. Nu cred că va existența armată așa cum a fost în anii 50, nu, când a avut loc revoluția.

SPEAKER_00 18:05

Caterina Preda, există canale de negociere reale între Washington și Havana?

SPEAKER_02 18:11

Da, da, da, ele au deci au loc deja negocieri, toți capă prin presa, mai ales presa americană informații legate de această negociere, și am văzut chiar că la negocieri ar participa ne potul prefera lui Raul casă, ce iarăși ne duce cu gândul că se încearcă construirea unui regim care să fie dispus să facă orice ca să păstreze puterea. Dinastie comunistă ne pot. Da, dinastie comunistă, dar deschisă economiei de piață dominată de Stată la Merice.

SPEAKER_00 18:48

Ce semnale transmite la nivel internațional, dar și în plan intern, Donald Trump cu aceste pretenții la Venezuela, acum la Cuba, cu un război în desfășurare împotriva Iranului. Toate cumva în același timp?

SPEAKER_02 19:02

Păi nimeni nu prea înțelege nimic, sincer. Adică e foarte contradictorii abordarea pe care vedem. Pe de-o parte a făcut campanie spunând că ar fi foarte izolaționist că totale mecii nu vor mai începe niciun război, dar cred că el este sub influența pe lângă a omorilor de moment, a diferitor voci care îi suflă în oreche, nu printre Vance și Rubio, acum se pare că cel puțin în America, în ceea ce privește America Latină, Marco Rubio este cel pe care l-ascultă, tocmai pentru că în viziunea asta foarte particulară, foarte bizară lui Trump, ce s-a întâmplat în Venezuela și s-a părut că l-a ajutat în aspirația lui de a părea un lider a tot puternic, nu atât pe scena internațională, cât și pe scena internă. În poliția internă a reușit ceea ce crede era scopul și anume de a deturna complet atenția de la dosarele Epstein, în care, cum știți, este extrem de prezent. Și acum virează foarte mult pe aceste atacuri țințite, doar că așa cum vedem de aproape 20 zile, 3 săptămâni, ce a făcut în Iran nu se aproape de sfârșit și complică și mai mult ce situația din regiune, și ia s-a nasă în Europa. Deci e o perioadă foarte complicată.

SPEAKER_00 20:31

Rusia a fost în mod tradițional un aliat vocal al Cubei. Nu s-a auzit dintre Moscova vreo condamnare fermă puternică a declarațiilor lui Donald Trump referito la Cuba. De ce?

SPEAKER_02 20:43

Rusia a fost un actor care a încercat să revină în Cuba odată cu regimul putin pentru că după retragerea lor în 1991, Cuba s-a prăbuș și din punct de vedere economic. Și atunci a început de fapt prima deschidere a regimului comunist către capitalism, mai ales prin turism. De ce nu s-a auzit Rusia acum, cum am mai zis și în alte ocazii, pare că a existat această împărțire a emisferelor, nu, între Putin și Trump, și de asta nu auzim deloc vocea Moscovei sau nu vedem nicio reacție reală în ceea ce privește intervențiile din aceste țări care erau aliate, partenere nu ale Rusiei, Venezia, în primul rând, Cuba, în al doilea rând. Și de ce nu vedeam și pentru că pare că Trump urmează, de exemplu, lui Putin. Nu numai că dacă lui Putin nu i-a reușit și tot vizează că va reușit să ocupe Ucraina, lui Trump a reușit această promisiune pe care n-a anunțat-o, nu a înțat-o doar a posteriori atunci, când l-a alături de la optimă pe madură. Putem să privim lucrurile așa, nu.

SPEAKER_00 22:02

Catelina Preda, care credeți că ar fi scenariul ideal pentru Cuba, pentru cubanezi în viitorul apropiat?

SPEAKER_02 22:08

Eu cred că scenariul ideal ar fi să se poată la un moment dat organiza alegeri cu adevărat libere, în care dacă există un moștenitor al partidului comunist într-o formă democratică și este alert de cetățeni, același să guverneze, dar dacă există alte forțe politice care poate propune un altfel de dezvoltare economică, dezvoltare societală, aceleași câștige. Deci eu sper că poate să nu acum cu administrația Trump, poate cu altor administrații și poate și implicarea europeană că și Europa lipstește complet de pe scena ultimelor zile care am căutat asta dacă este o declarație din partea reprezentanță Unii Europe în ceea ce privește promisiunea lui Trump, și n-am văzut, poate n-am n-am găsit eu, dar sprijinul european cred că ar trebui să meargă în această direcție mai clară, nu de susținerea unei soluții democratice, de încurajarea unei opțiuni democratice, nu doar să aibă un discurs despre cooperare care nu înseamnă mare lucru.

SPEAKER_01 23:18

Caterina Preda, semariu cred că ar fi transitat la democrație. Vă mulțumim pentru analiză și explicati. Noi suntem adela Grecianu. Puteți asculta timpul prezent și pe site-ul radiaromaniacultural.00 precum și pe platformele de podcast pe Apple Podcast și Spotify. Cu bine pe curând!

SPEAKER_00 23:48

La radiaromânia culturale. Cum ti s-a apărut episodul de azul? Lasă-mi un comentariu și să pune ne parerirea ta. Ne poți urmări și pe Facebook. Cută pagina timpul prezentale.