2025 - un an prost pentru democrația din România

„Anul 2025 nu a fost unul bun pentru democraţie” – aşa începe raportul „Starea democrației în România în 2025”, lansat de Coaliția ONG-uri pentru Cetățean. Sînt analizate mai multe aspecte, între care: anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, accesul la informaţii de interes public, libertatea de exprimare, statul de drept şi funcţionarea justiţiei. Discutăm raportul cu doi dintre autorii lui, Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică, şi Septimius Pârvu, de la ExpertForum. 

Raportul vorbeşte  şi despre guvernarea prin ordonanțe de urgență. E o practică destul de larg folosită, dezbaterea parlamentară este ocolită sistematic, în numele eficienţei sau al urgenţei adoptării unor legi. Guvernarea prin ordonațe nu e neapărat o noutate. S-a acutizat această problemă în 2025? De ce? 
Ovidiu Voicu: „S-a acutizat în mare măsură pentru că acum coaliția de guvernare este și mai slabă. Am trecut de la 2 la 4 partide, ceea ce face ca încrederea guvernului că în Parlament lucrurile vor merge bine să fie mai scăzută și să apară tentația ordonanțelor de urgență. De altfel, noi avem ordonanțe simple, ordonanțe de urgență, ordonanțe de trenuleț, avem un întreg folclor al ordonanțelor în România și poate că brandul de țară ar putea să fie cel al formei fără fond. Dacă s-ar aplica legislația privind transparența instituţională, accesul la informații de interes public, așa cum este ea scrisă, cu bună credință, probabil că România ar fi în top 10 internațional ca un extraordinar model. Dar nici o lege nu poate să reglementeze cazurile de rea-credință. Și, dacă inițiatorul unui act normativ zice că e urgent, din orice motiv, că e prea tîrziu, nu s-a gîndit la timp, i se pare că nu merge bine în Parlament..., da, e urgent. Și atunci s-a terminat orice idee de participare. Sigur că, în oglindă, nici Parlamentul nu stă mai bine. Noi ne-am uitat la începutul acestui mandat, la începutul anului 2025. După alegeri, a intrat în pîine noul Parlament, dar n-a venit la o masă goală. Ei aveau deja peste 1500 de acte normative în lucru, cel mai vechi din anul 2000. Viteza procedurii parlamentare este între 3 zile și 26 de ani. Un proiect de lege poate să stea în Parlament între 3 zile, este recordul, și 26 de ani, cel care încă nu s-a aprobat.”

Cum stăm cu accesul la informaţii de interes public?
Septimius Pârvu: „Dacă ne uităm pe teorie, stăm bine. Dar în practică am văzut niște chestiuni îngrijorătoare în ultimul an, inclusiv chestiuni care țin de procese SLAPP, care se referă la încercări de a opri diverse entități, care au ca scop interesul public, să facă diverse lucruri. Îi dai în judecată şi le ceri 200.000 de euro – dau un exemplu teoretic – ca să oprești genul ăsta de eforturi. Am văzut intensificarea acestui gen de situații, mai ales împotriva jurnaliștilor. Şi cred că este foarte periculos pentru că blochezi orice tentativă a cetățenilor sau a organizațiilor de a avea inițiative. În privinţa accesului la informații, ca organizații care lucrăm cu genul ăsta de instrumente, cred că, în general, în ultimii ani, deși avem un cadru de foarte mult timp, am văzut o înrăutăţire a practicilor. Legea are 20 de ani şi e cumva fascinant că trebuie să ne luptăm pentru chestiuni care sînt absolut de bază, minimale, pe care ar trebui să le obții foarte, foarte repede.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Transcript

SPEAKER_02 0:06

Tul prezent la radiul România Cultural. Ade lacleanu și Matei Marti.

SPEAKER_00 0:29

Anul 2025 nu a fost unul bun pentru democrație. Așa începe raportul Starea Docrației în România în 2025, lansat de Coaliția ONGuri pentru cetățean. Sunt analizate mai multe aspecte, între care anularea alegerilor prezidențiale din 2024, accesul la informații de interes public, libertatea de exprimare, statul de drept și funcționarea justiției. Bine v-am găsit, noi suntem Adela Grecianu și Matei Martim. Și invitații noștri sunt doi dintre autorii raportului, Oviu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică. Bună seara!

SPEAKER_01 1:05

Bună seara, mulțumesc pentru invitație!

SPEAKER_00 1:07

Și sepimul Spârvlu de la Experul. Bună seara!

SPEAKER_01 1:10

Mulțumesc invitații!

SPEAKER_00 1:11

De fapt, cum se măsoară starea democrației unei țări, nivelul de democrație din cro țară, Oviu Voicu.

SPEAKER_01 1:18

Noi, în mod specific la Coalița Îngiurului pentru cetățean, ne uităm la componenta de participare a democrației, la felul în care cetățenii se implică civic și politic în luarea deciziilor și în viața publică și în viața socială. Este la fel de importantă spre exemplu, precum viața partidilor politice, statul de drept sau funcționarea instituțiilor. Și credem că nu poți să ai democrație fără cetățeni? Nu facem neapărat o măsurare cantitativă, deci nu avem un indice metric, ci ne uităm la evoluțiile din ultimul an bazată pe observarea atentă pe care o facem pe tot parcursul anului, a felului în care se exprimă și sunt lăsate să exprime libertăile civile și drepturile politice.

SPEAKER_00 2:03

Ce știm despre motivele anulă și alegerilor prezidențiale din 2024 septiem spură.

SPEAKER_03 2:10

Păi nu cred că știam mai mult decât știam, nu știu, anul trecut sau camabil. Bă, poate știe mai mult decât în nobrie 2024, dar cred că asta este una dintre marile datorii care a lecuie este o întrebare foarte bună, pentru că aici cred că e un cumul de instituții care trebuie să ne răspundă la această întrebare și nu au răspuns până în acest moment. Dar cred că este una dintre cele mai importante lucruri care cumva atârna în continuare în tot acest context și care cred că au condus la înrăutățirea situației democratice din România în ultimii doi ani. Am avut diverse tentative de a primi explica, au fost diverse tentative de a primi explicație din partea președintelui, există un dosar sau există mai multe dosare, să zicem, au venit niște răspunsuri parțiale și din partea justiției. Dar nu cred că avem un răspuns cumulat totuși. Adică sigur, știm niște bucățele, dar încă nu știu, nu avem niște condamnări totuși, mai aș aștepta la după un an și jumătate să avem niște condamnari pe niște lucruri care sunt foarte clare. Nu avem niște demisii. Singurul care a fost dat afară de pe alte motive, este domnul Grebla de la EP, dar nu s-a menționat în niciun moment eșecul legat de controlul finanțării campanie, pentru că din punctul de vedere probabil a fost mare eșec. Și, desigur, nu cred că avem niște rapoarte mai complete din partea serviciilor secrete. Și așa și aici, am tot făcut comparația sa și o să fac din nou cu Republica Moldova, unde zis, care serviciul de informație, a publicat un raport foarte. Am asigur că de transparent poate să fi un raport al unui serviciu secret, ceva mai extins decât am primit noi în 2024, în care explică ce s-a întâmplat. Nu știu, cum au intrat bani în țară, cine a influențat pe cine, care este traseu bani și mai departe. Cred că așteptarea este să vedem ceva de genul acesta și să înțelegem cum un personaj despre care încă nu știm de fapt foarte multe, a reușit să dea peste capă țară.

SPEAKER_02 4:26

Așa este vorbiți insistent despre șeful serviciilor de informație din România și cumva în extensie și despre lipsa controlului civil asupra acestor servicii. E o problemă punctuală sau structurală în acest caz?

SPEAKER_03 4:42

Cred că controlul civil o problemă structurală. As sigur, asta este un caz care a explodat poate mai mult decât altele, dar și care a avut efecte nefaste. Dar cred că chestiunea controlului civil este ceva despre care se vorbește de mai mulți ani. Adică tot a existat voci care au cerut acest control și nu mă refer strict la o comisie parlamentară care nu cred că răspunde neapărat la această întrebare, dar cred că trebuie să existe, în primul rând trebuie să existe niște lumiri, pentru că asta este prima chestiune pe care trebuie să o rezolvăm în săim niște șeri de plini nomiți la conducerea serviciilor și după aceea într-adevăr, acest control civil și cred că mai este o chestiune. O minimă transparență bună. Iarăși înțeleg că nu poți să dai din casă tot. Adică sigur, este un serviciu care face o instituție care face genul asta de acțiune. Dar avem, exemplu, nu știu, în Franța, unde avem Bijinul, avem Suedia, avem țele nordice în general, care în acești ultimi ani, și dacă vorbim de alegeri, acum asigur, au oferit mult mai mult către public decât am văzut noi în cazul România. Adică au încercat să explice ce s-a întâmplat, nu știu, cu campanii coordonate inautentice, cu finanță ilegale. Chestiune de genul acesta, cred că asta am vrea să vedem un pic mai mult și ce fac instituțiile la române să înțelegem cu ce s-au ocupat în acești ani.

SPEAKER_02 6:11

Ovidul Voicul cât de mult afectează această opacitate, această zonă de penbă cu privire la alegerile trecute încrederea cetățenilor în instituția electorală, în ce înseamnă alegeri.

SPEAKER_01 6:24

Mai mult decât instituția electorală în instituția alegerilor, adică în democrația însă. Și afectează suficient de mult încât avem iată acea măsurare cantitativă de astăziată de economist. Ne a ducem aminte că a început anului 2025 s-a vorbit foarte mult de faptul că în evaluarea de economist România a devenit un sistem hibrit, nu mai era democrație consolidată, ceea ce s-a întâmplat de fapt, a fost că anularea legerilor ne-a scăzut ratingul care era de democrație consolidată, dar mediocră, puțin sub linie. Asta nu arată că astfel de evenimente, care sunt de șcuri fundamentale ale democrației până la urmă, sunt de natură să ne schimbe de la traiectoria către consolidarea unei democrații liberale către o posibilă mișcare de alt tip de regim. O democrație iliberală, cum ar spune fostul nostru vecin, fostul șeful al țării vecinine Orban Vitor sau chiar o autocrație, pentru că există în treaga lume tendința de a refuza axion că democrația este cel mai puțin prost sistem de guvernare. În momentul în care renunțăm la acest lucru, riscăm să renunță la bună parte din drepturile noastre. Pentru că to mai democrația liberală este acel sistem care ne oferă la acest moment cea mai bună capacitate de a ne exercita drepturile fundamentale într-un mod așa cum ne dorim să ne căutăm fericire, după cum spuneau filozofii politici de la lungul timpului.

SPEAKER_02 7:58

Da credeți că trăim o criză de legitimitate?

SPEAKER_01 8:02

Trăim o criză de legitimitate de mai mult timp. Dacă ne uităm pe toate datele de sondaj de-a lungul timpului, avem scădere pe toți indicatorii care măsoară legitimitate, atât cei generali, de timpul încredere în instituții, încredere în partide politice, dar și cei care măsoară satisfacția cu instituțiile politice și statul în general. Nu facem decât să accentuăm această criză de legitimitate. Dobicei crizele acestea prelungite se încheie printr-un fel de revoluție. Nu ne apărut o revoluție violentă în stradă cum am avut în 1889, dar cu o schimbare de regim. Ori în momentul de față nu există nici un alt regim către care să ne ducem și care se ne ofere, să ne arată în lume, în istorie, în alte țări că ar putea să funcționeze mai bine. Aici în mare risc vă înduce către o utopie, ceva ce sperăm să fie mai bine, dar de fapt să ne ducă într-o groapă istorică.

SPEAKER_00 9:00

Ce impact are în societate lipsa explicațiilor complete pentru anularea alegerilor din 2024?

SPEAKER_03 9:06

Păi, în primul rând, cumce și o viu mai devreme, cred că alegerile erau. Erau una dintre componentele din societate, din democrație, în care lumea avea o oarecare încredere. Adică era cu toate scandalurile, cu toate dosarele pe an așa dar măcar știai cât decât că se întâmpla lagere, știai că ce se întâmplă în cadrul procesului, cam ce așa și așa mai departe. Pe când, în momentul ăsta, cred că acea încredere s-a dus, adică, sau nu știu dacă s-a dus complet, dar oricum, a scăzut semnificativ încrederea în instituției a scăzut semnificativ. O altă chestiune din punctul meu de vedere, nu știu, eu observat legeri de 17 ani mai știu, dar cred că niciodată n-am văzut attea dezinformări legate de proces în sine. Adică cred că au fost competitori și aici că au fost competitori electoral care au înținformări legate de integritatea procesului, ceea ce este foarte periculos. Adică, sigur, minciun și tot felul de chestiunea ăsta a mai apărut în timp că se fură, nu știu ce, dar acum au fost atât de multe și atât de cu impact atât de semnificativ, încât cred că riscă genul ăsta de dezinformări să destabilize de fapt, nu știu, crederea în rezultate în instituțiile care oranizează. Și atâta timp cât nu există niște măsuri corective, și aici mă refer, nu știu, la numir în diverse instituții, la reforme. Iar și nu s-a întâmplat absolut nimic la capitul reforme, adică mai sunt doi la alegeri, sau în 2028 următoră legeri, știu că sună foarte o luăm de la capăt. Dar nu vedem să se niște lucruri în direcția asta. Ok, am avut o mare problemă cum rezolvăm? Și cred că în ochii cetățenilor care, acum, trebuie să luăm calcu și toată diviziunea asta care s-a creat. Unei părți, a ce puțin a populației e nevoie să apară, să apară aceste măsuri. Să vadă că se schimbă ceva. Ori nu cred că e atât de vizibilă această spune.

SPEAKER_01 11:15

Adică să răspundem la întrebarea. Davem ale duminica viitoare, cum spune în sondaje, se poate întâmpla din nou același fenomen. În momentul de față pentru că avem exact același cadru legislativ, exact aceeași oameni care să supă de organizarea legerilor și exact același context, răspunsul previzibil, rațional este că da, se poate întâmpla din nou. Ori asta n-am avut în 2025, am avut fantoma alerilor care nu au fost, dar nu am avut nicio măsură concretă de a îmbunătăți, spre exemplu, de a îmbunătăți cadrul electoral, cadrul legislativ electoral, dar avea acel vestit cod electoral pe care îl căutăm de 20 de ani. Am avut adoptată în anul 2025 strategia națională de apărarea țării, unde nu este un cuvânt de cel mai uriaș șec de apărarea țării pe care am avut în ultimii 30 de ani de la Revoluție în coace anunarea legerilor. Pentru că ne-a spus Curtea Constituțională că sunt două mari motive pentru anularea legerilor. Unul legată de competitori, ce ne spuneaște timpul și mai devreme, manipularea sistemului de finanțare al legilor și al doilea motiv, și spune Curtea Constituțională, nu spun el, este posibila influență a unui actor extern. Ori acela este un atac de securității naționale. Noi avem o nouă strategie de apărare securității țări, pe care președintele a propus-o și Parlamentul aprobată, unde nu scrie un cuvânt despre acest lucru. Ori atâta timp când noi recunoaștem că avem o problemă, cum ar putea să avem încredere a cetățenilor că putem să o rezolvăm la următorul mântoarea lună de alegri.

SPEAKER_02 12:44

O viu voi cu raportul vorbește și despre guvernarea prin ordonanțe de urgență, e o practică destul de larg folosită. Zbaterea parlamentar este o colită sistematică numele eficienței sau al urgenței adoptării unor legi, dar guvernarea prin ordonanțe de urgență nu este nimic nou. S-a acutizat problema această în 2025, de ce?

SPEAKER_01 13:09

S-a acutizat în mare măsură pentru că acum coaliția de guvernare este și mai slabă. Am trecut de la două la patru partide, ceea ce face ca încrederea guvernului că în Parlament lucrurile vor merge bine să fie mai scăzută și să apară tentația ordonanțelor de urgență. De altfel noi avem ordonanțe simple, ordanță de urgență, ordonanță de treunț, avem un trect folclor al ordonanțelor în România. Și poate că brandul de țară ar putea să fie celălalt formei fără fond. Dacă s-ar aplica legislația privind transparența adițională, accesul la informație de interes public, așa cum este ea scrisă, cu bună credință, fără că România ar fi în top 10 internațional ca un externar model, dar nicio lege nu poate să reglementeze cazul de rea credință. Și dacă inițiatorul nea normativ zice că e urgent din orice motiv, că e prea târziu, nu s-a gândit la timp și se pare că nu merge bine în parlament și mai departe, da e urgent. Și atunci s-a terminat orice idee de participare. Sigur că în oglindă, nici parlamentul nu stă mai bine. Noi ne-am uitat la începutul acestui mandat, la începutul anului 2025, după legea, a intrat în pline nou Parlament, a venit pe la o masă goală. Ei aveau deja peste 1500 de acte normative în lucru, cel mai vec din anul 2000. Dacă ne uităm la viteza procedurii parlamentare este între 3 zile și 26 de ani. Deci, un proiect de lege poate să stea în Parlament între 3 zile, este recordul, și 26 de ani, cel care încă nu s-a aprovat. Și în situația asta, unori guvernul zice, nu știu ce bag în această cuție neagră a democrației, parlamentul. Și a mai dat exemplu în raport de situații în care proiecte de lege înționate de guvern, chiar sau de transpartenic de mai mulți parlamentari, ajung să fie blocate la instituții obscure cum este Comitetul Liderilor, că dacă facem acum un sondaj dintre ascultători, nu știu ce la comitetul Lidelor din Parlamentar există, are o funcționare arbitrare să întâlneți liderii de grupuri parlamentare și hotărâs ce pun pe agenda. În filozofia politică, teoria politică se numește controlul agendei, dar noi să face sistematic. Și atunci, între cele două, parlamentul care funcționaază prost și ascuns, și guvernul tentată de urgență, avem această reglementare la urgență care merge prost, nu doar pentru că nu putem să participăm, ci și pentru că atunci când faci repede, de multe ori faci prost și invit ascultătorii să descarce raportul pe stai devocrației cu rău, pentru că dăm exemple concrete de subiecte care ne dor, subiecte cum ar fi reglementarea prețul la energie, care a fost nevoie de câte patru ordonanțe de urgență ca să corecteze una după alta erorile făcute pentru că nu s-a dezbărut public în prima instanță.

SPEAKER_02 16:00

Chiar așa, în raport sugerați că această practică crește riscul de erori sau chiar suspiciune de corupție. Puteți să îndați câteva exemple în care tipul acesta de legiferare pe repede înainte a produs efecte negative?

SPEAKER_01 16:15

Hai să avem câteva exemple foarte recente. Unul din el este legat de impozite și taxe locale care au crescut la urgență pe final de an pentru că era urgent, s-au chinnuit vreul aproape două luni și jumătate autoritățile publice să le pună în aplicare, după care au venit toate problemele la care nu ne gândisem. Problema persoanelor cu disabilități, persoane vulnerabile, care plăteau niște bani în plus care nu au avea niciun impact în bugetul localități, dar în bugetul lor personal era dezastros. Problema organizațiilor din domeniu social, care brusc erau sunt considerate încă în multe locuri unde nu s-au pus la făcut mecanismul, la fel ca firmele ca cele comerciale și plăteau taxe pediile unde oferau servici sociale pentru copii, pentru persoane cu disabilități, pentru bătrâni la nivelul celor în care se întâmplă lucruri comerciale. Toate lucrurile astea au fost pe parcurs corectate print o donăță de urgență pentru că prima ordonță de urgență a fost proastă. Iar unul din subiecte, nici măcar n-a mai reușit, pentru că aplican ministru, să-l corecteze, cel cu taxele sprimentare de sănătate pentru mame și persoane cu izați. A fost devoie să treacă repede prin parlament să poate o corectare. Astfel de exemple arată că atunci când nu ți timp suficient să vezi toate efectele secundare ale unei reglementări, ai un risc ridicat să ajungi la situații care afectează direct viețile oamenilor și a grupurilor cel mai vulnerabile, pentru că în general, grupurile cele mai vulnerabile au posibilități mai reduse de a fi pe fază, de a fi acolo când se face o reglementare la urgență.

SPEAKER_00 18:04

Cum stăm cu accesul la informații de interes public să timp să vă?

SPEAKER_03 18:09

Cred că sunt. Iar și dacă ne uităm pe teorie stăm bine. Dar cred că pe practică, am văzut niște chestiuni îngrijorătoare în ultimul an, inclusiv chestiuni care țin de procese slap care se referă la încercări de a opri diverse entități care au să zicem care au ca scop cu interesul public să facă diverse lucruri prin judecate și le ceri 200.000 de euro să dau un exemplu, acum teoretic ca să oprești genul asta de eforturi. Și am văzut genul asta de intensificare genul ăsta de situații mes împotriva juranșilor. Am scăteva organizații în ultimi ani ca mă asigur, dar cred că au început să apară mai multă chestiune de genul acesta. Și cred că este foarte periculos pentru că practic, blochez orice tentativă a cetățenilor de a avea inițiative sau organizaților de a avea inițiative. Însă, în general, cred că cu accesul la informație și ca organizații care lucrăm cu genul asta de instrumente, cred că în general, în ultimi ani, deși avem un cadru de foarte mult timp, am fost o îmbătățire a practicilor. Și e cumva fascinant că trebuie să ne luptăm după, mă rogere 20 de ani. Trebuie să ne luptăm pentru chestiuni care sunt absolut de bază, minimale pe care ar trebui să-l opțiți foarte repede.

SPEAKER_02 19:50

Dar ați observați și o profesionalizare a instituțiilor în sensul că au personal pregătit să ofere astfel de răspunsuri.

SPEAKER_03 19:58

Foarte pe scurt, cred că depinde foarte mult de instituție. Cred că în multe instituții există o lipsă de personală care se ocupe de chestiunea asta și doar o chestiune poate și legată de datele deschise, care sunt poate ceva mai nou pe agendă. Asta ar trebui să ajute foarte mult și să ușorze treaba instituțiilor. Adică sunt date pe care le pui pe public, pe platoa și la lumea ce vrea de acolo nu mai trebuie să le cer de fiată și chiar avem o lege nouă în sensul ăsta. Și aici, de exemplu, am văzut foarte puțin progres, dar în general cred că există o mare lipsă de personală care se ocupe de genul ăsta de situații.

SPEAKER_01 20:40

Adevărul este și mă întorc la brandul meu de țară formă fără fond, că avem o îmbunătățire pe proces. Mai ales la instituție centrale, lucrurile mer mai bine, funcționarii înțeleg cum funcționa, cum se răspundă. Avem și un instrument pe care noi îl dăm la exemple pozitive, dacă intrați pe e-consultare în minusconsultare.gov.rou, vă faceți cont și acolo puteți să cereți informații din interes public de la aproape orice instituție din țară asta dintr-un singur punct de intrare. Deci este un pas important înainte. Funcționează, să zicem în 90-90% dintre cazuri, și acum ajungem la partea pro asta. Nu funcționează acolo unde este era credință. Unde nu funcționarul că nu ar ști cum să-ți dea informațiile, ci conduce la instituției dorește să ascundă. Și atunci nu primești răspuns, primești răspuns parțial, sunt inventate motive, că ar fi secret, că ar fi drepturi dată care persoana și mai departe. Și nu avem remediu, aici vreau să ajung la marea problemă, pentru că remediu este să te duci în instanță. Ori în instanță, un proces în medie durează între 2 și 4 ani. Când ceea ce tu cereai, ca jurnalist, ca activist, ca simplu cetățean, nu mai are relevanță, ce să faci cu datele ale. Noi avem astfel de situație la organizație.

SPEAKER_02 21:57

Dar exemplu de informații care țin la secret. Care ar trebui să fie publice, dar să țin la secret de către instituții?

SPEAKER_01 22:05

Da, de exemplu, cele mai des întâlnite sunt cele legate de pun să cheltui banii publici, în mod evident. Lucuri legate de detaliere a cheltuielilor publice, adică nu mă refer doar la capitole mari, dar vreau să văd pe un anume contract sau pe un anume timp de plată câțiva s-au dat sau cele legate de achiziții publice. Există o mare inclinație a autorităților de a spune că diverse anexe la contractele de achiziții publice sunt secretizați pentru că ar fi secrete comerciale. Și asta este exemplu cel mai des întâlnite. Sunt și alte tipuri de date, unori este pur și simplu la credință în sine, nu vor să răspundă. Sau au lucruri care au conotație politică. Vorbim mai de vreme de finanța partielor politice, autoritatea elană permanentă refuză să ne dea informație legate de controlul pe care l-au făcut la parte politice. Adică iau au descoperit niște probleme, au publicat niște sumaruri ale rapoartelor în care spun că există probleme, dar nu care sunt problemele ca să știm exact ce s-a întâmplat cu mai.

SPEAKER_03 23:08

O, celebrele contracte pentru subvenție. Eu ajuns contractele pentru subvenție, care sunt secret economic, deși din banție.

SPEAKER_01 23:14

Dar în general, asta este extrem pe care îl dăm întotdeauna primă. Tendința de rea credință este atunci când vor să ascundă ce se întâmplă cu banii publici și spuneam că ajungi în instanță, poate câștigi peste între 2 și 4 ani durata medie, și nici atunci nu ai un remediu adevărat, pentru că în timp, parlamentul a schimbat legea. Anterior spunea că după ce a obținut o hotărâre definitivă instanței, dacă nu primești datele respective, șeful instituției primește o amendă destul de usturătoare din buzunarul propriu. Ei bine, nu, din anul 2024, amenda nu mai plătește șeful instituție, ci instituția însă, adică tot noi, și este plafonată la salariu minim pe 3 luni, adică o sumă derizorie, deci practic nu ai un remediu real pentru a obțiine de a pune în aplicare o hătăre definitivă instanței.

SPEAKER_00 24:08

În ce măsură au fost încălcată libertatea de exprimare și libertatea presei în 2025 septiem, spărvă?

SPEAKER_03 24:15

Bine, ca să continui tot de la subiectul la anterior. Cred că rămâne o problemă mare chestia legată de libertatea presei din perspectiva finanțării, pentru că aici nu cred că s-a schimbat din păcate nimic în foarte mult în ultimi an, poate chiar s-a înrăutățit situația. Și deși apropo deși avem un regulament european nou care a intrat în vigoare în octombrie și care ar trebui să ofere transparență legată de contractele pentru presă și propaganda, adică a trebuie să existe o noctificare pentru fiecare dintre contractele astea. El e foarte puțin aplicat până în acest moment. Asta cred că continuă să fie o problemă care afectează sistematic modul în care, nu știu, la urma urmei se setează agenda publică pentru că pe de o parte vedem știri pozitive, se cumpără știți pozitivă, dar cred că ce este și mai periculos de fă vedem cum se decupează agenda în jur în ortene de interes. Și chiar dacă aceste sume s-au mai redus, le rămân de fapt foarte mari. Adică peste postă și ceva de milioane pe ani, practic ajung la genul pentru genul ăsta de contracte, fără a înțelege, de fapt, pentru ce plătim și cred că ce este mai rău cât odată, de fapt, baniști ajung chiar pentru campanii care sunt potriva interesului statului, care cred că este de fapt cel mai rău să statul plătește astfel încât cineva, ajunge să facă campanii negative împotriva interesului acestuia.

SPEAKER_01 26:03

Cred că trebuie să adăugăm la acest mecanism foarte important de care vor să timpul de cumpărarea presei, problema mediului ostil față de jurnaliști și activisti și voci critici pe care o semnalăm din ce în ce mai des în România. Atunci când apar astfel de oameni care pun întrebări, care critică, devin victimele unor campanii de făimare, unor hărțuiri online și nu numai, unor atacuri, inclusiv jigniri de la autorități de la reprezența autorității publice. Am dat mai multe exemple în raport. Spune acum repede, doar pe cel al Emilie Șercan, care e mai cunoscut, jurnalista care a îndrăznit să arate că ministrul Justiției a plagiat și a devenit imediat victima unei campanii de făimare în spațiu public coordonată în evident coordonată, dar pe care nimeni nu o investigează. Lucrurile astea se simt, au oglindă și în spațiu politic. Nu am vorbit suficient de faptul că în anul 2025 a crescut foarte mult violența și agresivitatea în politică. La televizor, la radio, în spațiu online adversarii sunt numiți sub oameni, sub specii și oboliani mai nou, sunt amenințați cu pușcatul cu eliminatul fizic. Lucrurile astea duc într-un singur loc, am învățat deja în istoria României și în României că atunci când lăsăm violența devină normală, vom ajunge și la violență fizică mai devreme sau mai târziu.

SPEAKER_00 27:22

Închem cu acest moment. O viu voi cu settimul Spărvu, vă mulțumim care mult pentru discuție. Noi suntem de la Gretianu si Mate Martim. Puteti asculta timpul prezent și pe site-ul radiaromaniacultural.ru precum si pe platformele de podcast pe Applepo și Spotify. Cu bine pe curând!

SPEAKER_02 27:51

Cum ti s-a apărut episodul de azi? Lasă-ne un comentariu si spune parerea ta. Ne poți urmări și pe Facebook. Cută pagina timpul prezent.