Mihaela Czobor-Lupp: „Fără educație, democrația moare”

De ce este important studiul științelor umaniste? Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple? Ajută studierea științelor politice la înțelegerea acestei lumi în plină schimbare? Am întrebat-o pe Mihaela Czobor-Lupp, profesoară de științe politice la Carleton College (Minnesota, Statele Unite ale Americii). 

Carleton College este un liberal arts college, o universitate privată, un tip de instituție mai puțin cunoscut în Europa. Ce înseamnă concret acest model, cum se predă, cum se învață?
Mihaela Czobor-Lupp: „Educația în artele liberale și în umanioare este ceva ce americanii au luat din marea lor admirație pentru Europa și pentru antichitatea greacă și romană - o tradiție pe care ei au creat-o și care este interdisciplinară, foarte diferită de felul în care eu am studiat la Universitatea din București. Studenții nu sînt canalizați, orientați din primul moment către o specializare, ci, din contră, sînt încurajați să ia cursuri din cele mai diverse domenii și o paletă foarte largă de discipline. Accentul se pune în mod deosebit pe capacitatea de a învăța să gîndești prin studiul celor mai diferite discipline, de la știință politică și istorie pînă la artele plastice și educație fizică.”

Care e relevanța studierii științelor politice în lumea de azi, marcată de conflicte, tensiuni și crize multiple?
Mihaela Czobor-Lupp: „Acestea sînt momentele cînd înțeleg ceva ce, de regulă, studenții americani nu înțeleg. Pentru că au norocul sau au avut norocul de a trăi într-o societate și sub un regim politic nu foarte problematic, într-o situație de relativă abundență. Și 2016, și 2024 au fost momente în care au înțeles ce mare influență are forma de guvern asupra vieții tale personale. Au înțeles că forma de guvern îți influențează viața personală într-un mod fundamental, astfel încît nu poți să neglijezi să înțelegi mecanismele politice, mecanismele puterii politice, instituțiile. Este un moment de criză a democrației. (...) Cred că trebuie să investim bani, timp, energie, imaginație și bunăvoință în a crea structuri care să-i ajute nu doar pe studenți, dar și pe cetățenii unei țări să continue să învețe despre funcționarea mecanismelor politice și despre impactul politicii asupra vieții lor.” 

La ce să ne așteptăm de la societatea americană în viitorul apropiat?
Mihaela Czobor-Lupp: „N-am altă soluție decît să fiu optimistă. Pentru că locuiesc acolo, pentru că mi-am investit mulți ani de viață în educația studenților americani. Și cred, din multe puncte de vedere, în Statele Unite, după cum cred în România. Am o inimă care bate în două părți, și de-o parte și de cealaltă a oceanului. Dar cred că este un moment de mare răscruce. Este o mare ruptură între o Americă care a profitat, cum sînt și eu, cum sînt și studenții mei, de globalizare, de posibilitatea de a călători, de a învăța și o altă mare pătură a societății americane pe care globalizarea a lovit-o puternic. Plus că există o Americă extrem de progresistă și există o Americă foarte religioasă. Și aici nu știu cum se va face sudura din nou. Și este și o Americă care practică un fel de cultură, de televiziune, de media care nu educă, nu cultivă. Oamenii pleacă din școală și nu mai învață, nu se mai formează, nu se mai informează. Și democrația fără educație moare.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural

Transcript

SPEAKER_02 0:05

In prezent la radio România Culture. Aila Cleceanu și Martei Marti.

SPEAKER_01 0:28

Bine v-am găsit. Invitata noastră este în această seară. Mihaela Zoborlu, profesoară de științe politice la Carlton College, Mine, a Statele Unite alecii. Bună seară, vă mulțumim că ați venit în studiu de Radă din România Culturală.

SPEAKER_00 0:43

Bună seară, mulțumesc de invitare și sunt absolut fericită să vă revedte am toi.

SPEAKER_02 0:48

Carter College este un liberal arts college, o universitate privat, un tip de instituție mai puțin cunoscut în Europa. Ce înseamnă concret acest model, cum se predă, cum se învață?

SPEAKER_00 0:59

Educația în artele liberale și în umanoare este ceva ce americanii au luat din marea lor admirație pentru Europa și pentru antichitatea greacă și romană. O tradiție pe care ei au creat-o și care este foarte interdisciplinară, foarte diferită de felul în care eu am studiat la Universitatea din București. Studenții nu sunt canalizați, orientați din primul moment către o specializare, ci din contră sunt încurajați să ia cursuri din cele mai diverse domenii și o paletă foarte largă de discipline. Și accentul se pune în mod deosebit pe capacitatea de a învăța să gândești prin studiul celor mai diferite discipline de la știință politică și istorie până la artele plastice și educație fizică. Interdisciplinaritatea este foarte accentuată. Studiul umanoarelor de asemenea este foarte important pentru că există chiar și la școli precum Carlton o tendință de a te îndrepta mai mult spre medicine și spre studiul dreptului, spre profesii și poate spre computer science și aici există o încurajare a studenților și un mare apetit din partea lor pentru studiul umioarelor, pentru studiul limbie engleze, pentru studiul limbilor străine, pentru filosofie niște tendințe care, din punctul meu de vedere, scad văzând cu ochii în lumea în care trăim, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

SPEAKER_01 2:50

Chiar așa, Mihala Toborup, predați științe politice și relații internaționale. Există interes dintre tinerii americani de azi pentru această discipline?

SPEAKER_00 2:59

Da, chiar de curând numărul de majors, de studenți care au declarat specialitatea în știință politică a fost declarat. Și avem al doilea cel mai mare număr de studenți care au declarat specializarea în știință după biologie. Explicația schimbarea în administrația americană din tocna, din acum de zile. Deci de fiecare dată și în 2016, când a fost primul mandat prezidențial al actualului președinte american, a avut de asemenea un salt major în numărul de studenți intersați în studiul științei politice.

SPEAKER_02 3:37

Dar ce rol mai joacă teoria, ce rol mai joacă textele clasice, ce rol joacă filozofia într-o lume dominată de, de rețele sociale, de informație care circulă foarte rapid. Mai citeți studenții?

SPEAKER_00 3:51

Da, da, mai cit studenții, cel puțin studenți de la Carlton și nu nu mai citesc și înainte de a răspunde la întrebarea dumneavoastră, este un element foarte important pe care nu l-am l-am omis atunci când m-ați întrebat despre Carton și tipul de educație care se întâmplă acolo. Accentul în educația din liberal arts colleges, cum este Carten, este pe relația personală dintre profesor și student și pe relația de mentoring. Deci ceea ce este fascinant în relația pe care eu o am cu studenții mei este că este o relație care devine personală, o relație de prietenie intelectuală, o relație de mentoring, unde studentul unde centrul nu este activitatea pur intelectuală, ci formarea întregi ființe și a abilității de a înțelege ce înseamnă să ai o viață plină, o viață împlinită, o viață cu sens. Și aici vin, de fapt, teoria și filozofia, sunt foarte fericită. Departamentul nostru are doi profesori, colegul meu și cu mine, care predăm teorie și filozofie politică. Și vreau să spun că textele clasice sunt fundamentale, aș putea să spun, cred că mai fundamentale ca niciodată, pentru că și există această înțelegere și din partea colegilor mei și din partea studenților noștri că știința politică nu poate exista fără teorie politică și fără filozofie politică pentru că nu mai așa înțelegi fundamentele. În știință și în discursul nostru cotidian vorbim despre libertate, vorbim despre autoritate, vorbim despre putere, dar niciodată nu problematizăm și nu întrebăm ce înseamnă puterea, ce înseamnă libertatea. Și aici vin filozofia și vin și teoria, și mai mult decât orice cred, cum spunea Pieradou, filozfia, cel puțin filozofia antică nu era doar o îngrujitare de cunoștințe teoretice, filozofia era un mod de a trăi. Era o modalitate de a citind citind filozfie și filozfând și întreținind această relație de mentorship și de prietenie intelectuală, înveți până la urmă ce înseamnă să trăiești, să trăiești o viață cu sens.

SPEAKER_02 6:05

Da pentru că vorbiți despre mentorat, cum îi vingeți pe studenții dumneavoastră cum vă legați de ei, cum se leagă prietenia de reușit să-i convingeți să citească de pilde Aristotel.

SPEAKER_00 6:17

A, bine, nu e nevoie să-i conving. E cursul, e viața care vine din interacțiunea cu ei. Aristotel este super, adevărul este că un succes mai mare decât Aristotel este Platon, ca să vă spun foarte sincer. Este foarte interesant în cursul meu de introducere în filozofia politică, citim întâi Platon Republica lui Platon. Și Platon este așa, un succes total și totată le spună atenție, atenție, atenție! Când ne mutăm de la Platon la Aristotel, este mai didactic, nu este atât de aprins, de artistic, de pasionat. Aristotel cum este Platon, dar și Aristotel. Aristotel are o înțelepciune. O înțelepciune pe care mulți dintre scritorii contemporani nu o au, și asta prinde pentru că este foarte direct mesajul, este un mesaj de aduncere, de simț comun, care cred că lipsește din ce mai mult în lumea care trăim. Și de asta aceste texte al lui Platon, al lui Aristotel, au o modalitate de a-i de a întâmpina pe studenți, de a-i aduce în text foarte simplu, dar adânc în același timp.

SPEAKER_02 7:20

Ascultându-mă cum vorbiți cu atâtziasm despre textele aproape sacre, am putea spune, texte clasice ale filozofiei, nu pot să nu mă gândesc la realitatea de aici din Europa sau mai precisa aici din România, am avut adesea profesor și profesoare care se plâng de faptul că nu se mai citește, se citește tot mai puțin în facultăți și că mai toți studenții și studentele recurg la instrumente de inteligență artificială ca să-și scrie temele ca să răspundă la cursuri, ca să-și formeze o așa zisă cultură de suprafață.

SPEAKER_00 7:57

Da. Există o problemă, este o problemă și nu este una de neglijat. Discutăm la carten printre noi, cadrele didactice, despre cum să abordăm această problemă pentru că tentația există. Ei vin din liceu, formați deja în acest sens. Și încercăm în acest moment la carten și noi să creăm o politică care să ne ajute să abordăm această problemă. Și să creăm un cadru în care, cam asta este tendința în această clipă, să creăm un cadru în care să nu respingem inteligența artificială pentru că este un instrument, este o metodă, dar în același timp să-i facem pe studenți conștienți că nu este decât o metodă, nu este decât un instrument. Ceea ce eu încerc să fac în cursurile mele este să-i fac să înțeleagă că creativitatea și personalizarea lor, faptul itinerariul prin care ei devin indivizi, este în mod fundamental subminat dacă ei recurg la inteligența artificială ca modalitate de a scrie esteurile sau chiar la citi un text, pentru că trebuie să-i faci să înțeleagă că ceea ce contează este întâlnirea cu textul. Întâlirea cu textul care este întâlnirea ca întâlnirea cu o altă persoană. Deci întâlnirea cu plată, este întâlnirea cu un om, cu o voce, cu o viață. Nu este întâlnirea cu ceva care poate fi înlocuit. Și de aceea iau unul dintre căile pe care vreau să o iau eu, depină în toamnă când mă voi întoarce la predatul obișnuit când voi preda din nou filosofie politică, gândire politică postmodernă, vreau să conectez tot mai mult temele studenților, seurile pe care îi cer să le scrie de experiențele lor personale de viață. Îi invit să aducă tot mai mult vocea lor personală, astfel încât poate, sper, să reduc nota impersonală care cred că este încă inevitabilă când vine vorba de inteligență artificială?

SPEAKER_01 10:11

Mihai la Zobordu, spuneați că vin studenții la științe politice au venit la primul mandat al lui Donald Trump și acum la al doilea mandat ați văzut un interes sporit pentru această disciplină. Oare de ce? Care este relevanța studierii științelor politice această lume, lumea de azi, nu doar în America, o lume marcată de conflicte, de tensiuni, de crize multiple?

SPEAKER_00 10:39

Acestea sunt momentele când înțeleg ce face de regulă studenții americani nu înțeleg. Păi că au norocul sau au avut norocul de a trăi într-o societate și sub un regim politic nu foarte problematic, într-o situație de relativă abundență. Acestea au fost și 2016 și 2024, au fost momente în care au înțeles cât de mare influență are forma de guvern asupra viețită ale personale. Au înțeles că forma de guvern care există îți influențează viața personală într-un mod atât de fundamental încât nu poți să neglijezi să înțelegi mecanismele politice, mecanismele puterii politice, instituțiile. Este un moment de criză a democrației și e foarte interesant dacă vorbești cu studenții americani și asta este deja o temă care s-a încetăținit în mentalul din Europa Occidentală și din Statele încă din secolul 18 la cred. Imediat este asumat că democrația este cel mai bun regim politic, ceea ce știu foarte bine că până în secolul alpsilea, monarhia era considerată cel mai bun regim politic. Și atunci în această situație în care democrația intră în criză și este problematizată, devine un moment de răscurce pentru ei în care vor să înțeleagă ce se întâmplă. Și vorbeam de Aristotel mai înainte, de ce Aristotel e atrage. Păi foarte bine. Dacă te uiți la cartea 5 din politica lui Aristotel, este exact ce se întâmplă la ora actuală în toate regimurile, în toate țările la care la ora actuală ai regimuri autoritare care vin la putere. Este povestea tiranului. Ce face tiranul de asemenea, cartea optă a lui Platon, în care el vorbește despre transformarea democrației în tiranie, care este, de fapt, populismul care ajunge la putere. Este real mai uuitor să vezi cum lucruri spuse de Platon și totela acum 2500 de ani sunt de fapt. Și asta este apelul unor texte clasice. Ele sunt întotdeauna contemporane.

SPEAKER_01 12:26

Deci ajută studierea științelor politice și a filozofiei politice la înțelegerea unei lumii în plină schimbare?

SPEAKER_00 12:33

Da, ajută, ajută foarte mult, și cred că este foarte necesară și cred că trebuie să investim bani, timp și energie, și imaginație și bunăvoință în a crea structurile la care să-i ajute nu doar zic eu pe studenți, dar și pe cetățenii unei țări să continue să învețe despre funcționarea mecanismelor politice și despre impactul politic asupra vieților. Pentru oamenii de regulă nu se gândesc. Se gândesc la grijile lorien, se gândesc la ce puni mâine pe masă, dar nu înțel că la lung acele aspecte ale politicei li vor afecta foarte mult.

SPEAKER_02 13:11

Cum ti se pare discuția de pana cum? Lasă-ne un comentariu și spune pareria ta. Dacă ti-a plăcut, distribuii acest episod ca să-l descopere și alții. Iar dacă vrei să ne sustiți, acordă o evaluare cu steluțe. Si mulțumim ca ne asculti. Continuăm discuția. Apropo de impactul politic asupra vieților noastre, există o tensiune între universitate ca spațiu al reflecției crice ca instituție autonomă și presiunile externe care pot fi de natură economică, politică, ideologică. Cum vă reaportați ca profesori, ca profesoare la aceste tensiuni?

SPEAKER_00 13:49

În primul rând am crescut în perioada comunistă în România și sunt foarte sensibilă la orice fel de presiuni pentru că știu ce înseamnă să nu ai curajul să pui liber ce gândești sau să alegi ceea ce vrei să faci și să-ți urmezi traseul tău intelectual. Există o mare tensiune la ora actuală în Statele Unite, dar cred că această tensiune și există o presiune din partea Statului american, care cred că este foarte periculoasă. Există însă un clivaj, zic eu, mult mai important și asta mie mi se pare foarte esențial. În elitele universitare americane și restul populației americane, ceea ce cred că este una dintre problemele cele mai serioase pentru că ne gândim la actuală administrație americană, dar e posibil să tracă altcineva va veni, este posibil, dar ceea ce este cel mai îngrijorător este electoratul american care ales să voteze în acest fel. Și acest sclivaj dintre elite și limbajul și jargonul extrem de specializat, extrem radicalizat, care este extrem de important din multe puncte de vedere, din păcate nu mai găsește puncte de rezonanță și de intersecție cu o mare parte a populației americane și aici cred că este o mare miză care trebuie recâștigată pentru a reduce tensiunea dintre marele public american și limbajul emancipator al universităților și școlilor americane. De plă la ora actuală în Statele Unite, din ce mai mult tineri alex să nu mai meargă la universitate. Este o scădere a prestigiului educației universitare, ceea ce din punct de medio de vedere este un mare semn de criză.

SPEAKER_02 15:41

În același timp e și o presiune care vine despre administrație, din spre Washington, pe ideea utilitarismului până la urmă la ce folosesc studiile superioare, la ce folosesc universitățile, până urmă ce produce o universitate de liberal arts, filozof oameni de ce fel de absolvenți vin de acolo. Care mai rolul, cum explicația asta studenților, părinților comunității.

SPEAKER_00 16:05

Marta Nusbaum are o carte care se cheamă Education not for profit, educație nu pentru profit. Și nu face acolo un argument extraordinar de bun. Democrația are nevoie de educație, are nevoie de educație în umanoare. Pentru că democrația este. Are nevoie de cetățeni educați de cetățeni care să știe ce fac atunci când votează. Deci, cum să spun, este esențial. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este o sinucidere totală, nu? Acum problema merge și mai adânc că vorbeam înainte de societatea americană. Tocvil, Alexis de Tocville, în Democrația în America, observă foarte pertinent și foarte adânc, că în cultura americană, în societatea americană există o anumit dispreț, o anumită neîncredere în filosofie, pentru că americanul este mai pragmatic până natura lui. E adevărat. Și dintr-un anumit punct de vedere este extraordinar faptul că aceeași țară a creat aceste universități de arte liberale un fel de contrast. Și problema este să nu pierzi o parte a peisajului. Nu există acest pragmatism și acest. America este țara de avangarda capitalismului. A fost și rămâne în continuare și evident că se marșează pe această idee. Dar pe de altă parte, America este și țara care a creat această tradiție de educație liberală care de fapt nu există foarte mult în Europa, și eu cred că există și șanse de a împinge înapoi, de a push back, de a rezista acestor tendințe în societatea americană. Este complexă.

SPEAKER_02 17:49

Există subiecte pe care nu le puteți discuta în clasă cu studenții sau subiecte care din potrivă sunt cerute?

SPEAKER_00 17:58

Nu la carată. Deci noi suntem este o școală privată și nu. dar la multe dintre universitățile americane. Da, așa este, aveți dreptate, există presiune. Multe dintre cursurile care se axează pe gender studies, feminist studies, post-colonial studies, au fost deja să fie eliminate de la multe dintre universitățile publice. Este nu doar o decizie a guvernului sau a statului american care face presiune, dar este și o decizie a diferitelor state americane. Florida și Texas sunt în față din acest punct de vedere.

SPEAKER_02 18:33

Există un ordine executiv al președintelui de rescrierea istoriei sau de restabilirea adevărului istoric despre America, care, până urmă, aproape că interzice astfel de cursuri de postcolonialism.

SPEAKER_00 18:44

Este o rescriere a istorie care mi-ace aminte de perioada comunistă, de regimurile totalitare, asta este absolut clar. Eu am trăit vreme de 25 de ani, aproape de Washington D.C. și Smithsonian. Muzeile de acolo sunt foarte dragi și foarte cunoscute. Există deja presiune nu numai la muzee, la universități, există presiune chiar și la ceea ce se decide când aplici pentru o bursă Fulbright. Deci decizia vine de sus, este o decizie a actualei administrației americane și pur și simplu să taie fondurile pentru tot ceea ce nu corespunde ideologic cu cerințele statului american administrației actuale.

SPEAKER_01 19:20

Mihala Toborlup predați la Carlton College în statul Minnesota. În Minnesota, să ne amintim, la începutul anului 2026, agenții serviciului de imigrare și control vaman al Statelor Unite, cunoscuți deja pe plan mondial de acum sub numele AI, au împușcat mortal doi cetățeni americani la Minneapolis, René Nicole Good și Alex Pretti. Care este acum atmosfera în statul Minnesota?

SPEAKER_00 19:49

S-a calmat mai mult pentru că au plecat, am reușit să scăpăm de ais. A fost însă o perioadă foarte emoțional, foarte deteroare, de teroare, incipientă. Deci, școala noastră până la începutul aprilie a avut ușile închise, nu s-a putut intra decât cu card special. Deci am încercat să protejăm instituția, pentru că au fost chiar și în preșama școlii noastre văzuți agenți ais gata să intervină. Studenții noștri de fapt au demonstrat, sunt foarte mândră de ei, au fost rețele create și la noi la școală, dar și în Twin Cities, în Minneapolis și în St. Paul, de oameni care au dus cu mașina la școală copiii celor care nu puteau să iasă din casă să-și ducă copii la școală, care le-au făcut cumpără pentru că nu puteau să meargă la magazin. Situația s-a relaxat acum însă tot mai mult pentru că o mare parte din membrii acestei agenții au părăsit statul Minnesota.

SPEAKER_02 20:53

Dar la nivel național există sprijin popular, sprijin public pentru ce face aici?

SPEAKER_00 21:00

Unii alții nu, chiar și în Minnesota lucrurile sunt nu văzute în același fel de toată lumea. Minnesota este din multe puncte de vedere un stat foarte progresiv, un stat care votează încă overall democratic, dar părțile rurale ale Minnesotei sunt profund republicane. Și e foarte interesant dacă te uiți la felul în care povestea despre cei doi oameni preti și prete și good care au fost uciși, narațiunea este foarte diferită din partea lui la câteva la câțiva kilometri în afara Minneapolis și St. Paul, povestea este total diferită. De ce au împiedicat forțele de ordine să-și exercite funcțiunea. Deci, e foarte tris și chiar astăzi la cursul meu de la științe politice, vorbeam cu studenții despre aceste două narațiuni diferite și cum vor ajunge ele vreodată să se înțeleagă, să vorbească una cu cealaltă. Sunt efectiv două voci diferite, două limbaje diferite, două narațiuni diferite. Eu

SPEAKER_01 22:01

În martie au avut loc în Statele Unite marșuri sub de viza No Kings, fără regi, în majoritatea orașelor mari, dar și în localități mai mici, inclusiv în oraș din Minnesota. Ce impact au acest tip de proteste pentru societatea americană?

SPEAKER_00 22:18

E o formă de solidaritate și o formă de. prin care capet agenție, să dai seama că nu ești singur. Asta mie mi se pare lucru cel mai extraordinar, faptul că e o voce puternică care îi aduce pe oameni împreună și le dă sentimentul că în această... Americani sunt foarte șocați. Deci este o chestie foarte interesantă nu s-au așteptat la așa ceva. Pentru mulți au fost. În 2016 îmi aduc aminte când a fost pentru prima dată acest lucru, am și cu toții la carte ne-am întâlnit. Eu am început să plângă automat când mi-am văzut unul dintre studenții mei. Studenții se întruneau, țineau discursuri despre totalitarism, din cartea Haanei Arent originile totalitarismului. Deci e foarte interesant că instinctul a fost să ne adunăm, să venim împreună, să creăm o coeziune și aceste marșuri crească o coeziune, o aderență la o cauză comună, o voce de solidaritate care este cred, americanii o descoperă cu surpriză și eu o redescoper dintr-un anumit punct de vedere pentru că e un sentiment care te face să simți că nu ești singur, că ești o putere și că democrația există în aceste voci care există la un și care vorbesc. Respicat.

SPEAKER_01 23:39

La ce să ne așteptăm de la societatea americană în viitorul apropiat?

SPEAKER_00 23:44

Nu am altă soluție dec să fii optimistă pentru că locuiesc acolo, pentru că mi-am investit mulți ani de viață în educația studenților americani. Și cred din multe puncte de vedere în Statele Unite, după cum cred în România. Deci am o inimă care bate în două părți și de o parte și de cealaltă oceanului. Și dar cred că este un moment de mare răscurce. Statele Unite, din punctul meu de vedere nu sunt un expert în politică americană ca alții, dar. Exact cum spuneam, este o mare ruptură între o americă care a profitat, cum sunt și eu, cum sunt și studenții mei, de globalizare, de posibilitatea de a călători, de a învăța, de și o altă mare pătura societății americane pe care globalizarea a lovit-o puternic. Și această mare luptă, plus că există o americă extrem de progresistă și există o americă foarte religioasă. Și aici nu știu cum se va face sudura din nou. Și este și o americă care este o americă care practică un fel de cultură, de televiziune, de media care nu educă, care nu cultivă. Oamenii pleacă din școală și nu mai învață, nu se mai formează, nu se mai informează. Și asta, cum spuneam, democrația fără educație e moare. Asta o spunea Aristotel. Asta o spuneau Platon, mă întorc la Platon și Aristotel. De ce platon și Aristotel? Pentru că oamenii ăști au văzut esențialul, au văzut scheletul, au văzut coloana vertebrală.

SPEAKER_02 25:26

Mihaila Toborlup predați deja de peste două decenii în Statele Unite la Merici, dar veniți periodic în România, în Europa. Sunt diferențe în ceea ce private așteptările studenților tinerilor de la politică de la democrație între America și Europa?

SPEAKER_00 25:45

Asta e o întrebare dificilă. E întrebare dificilă pentru că e foarte interesant în ultimul timp, în ultimele luni în Statele Unite, m-am uitat la Europa cu speranță. Și am luat, am primit curaj de la Europa, pentru că mi s-a părut că în Uniunea europeană valorile democratice și liberale nu sunt în întregime distruse. Deci, pentru mine Europa a fost. Și pentru studenții mei, am fost cu toții ferici să venim aici și să stăm două luni de zi aici. Da, cred că sunt diferențe, dar cred că sunt și asemănări și cred că există încă în Statele Unite în continuare o credință profundă, o credință adâncă în democrație și în liberalism. Și cred că va continua să existe această credință. Nu va muri și cred că universitățile vor juca un rol foarte important. Cred că universitățile au început să trezească, au început să împingă, au început să reziste. Și asta i este important, pentru că părerea mea este că noi credem în libertate, credem în egalitate, credem în dreptate, dar de multe ori uităm care este miza. De ce credem în libertate, de ce credem în dreptate, de ce credem în legalitate și acum cred că și studenții mei statelor și multe dintre universități și colegii mei începem să înțelegem din ce în ce mai bine care este miza, pentru că toate aceste valori sunt amenințate.

SPEAKER_01 27:04

Mihala Toborlup, vă mulțumim care mult pentru interviu și sper să mai veniți în studiul Radiu România Cultural și data viitoare când o să veniți în România. Noi suntem Adela Grecianu și Martei Martim. Puteți asculta timpul prezent și pe site-ul radioromaniacultural.ru precum și pe platformele de podcast, pe Apple și Spotify. Cu bine pe curând!

SPEAKER_02 27:37

Cum ți s-a apărut episodul de azi? Lasă-ne un comentariu si spune parerea ta. Ne poți urmări și pe Facebook. Cută pagina timpul prezent.