Libertatea presei în declin la nivel global. Ce spune raportul RSF?

La nivel global, libertatea presei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, arată „Indexul anual al libertății presei”, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (Reporters sans Frontières - RSF). România a urcat, față de anul precedent, 6 poziții în clasament, ajungînd pe locul 49. Care sînt cauzele declinului libertății presei la nivel mondial? Ce se întîmplă cu presa din România? L-am întrebat pe Răzvan Martin, de la ActiveWatch.

Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” privind libertatea presei. Cum am ajuns aici?
Răzvan Martin: „Cred că e un context politic internațional determinant în situația cu care ne confruntăm. Avem trei conflicte deschise, trei războaie. Mă refer la războiul din Ucraina, la războiul din Gaza și la războiul din Golf, din Iran și statele din zona Golfului. Avem, pe lîngă asta, un val de autoritarism, sau putem să-i spunem, soft, în Europa, iliberalism, cu regimuri care, în ultimii 10-15 ani, au ajuns la putere și şi-au consolidat puterea politică, inclusiv printr-un control asupra informației publice, implicit asupra presei, control care s-a exercitat prin instrumente legislative, de cele mai multe ori, dar și prin controlul entităților media, prin intermediul proprietarilor acestora. (...) Problemele mari, din punctul meu de vedere, sînt că state repere ale democrației și ale libertății presei se află într-un declin vizibil dramatic și mă refer în primul rînd la Statele Unite ale Americii, care stă mult, mult mai prost decît România în clasament.”

Care ar fi justa măsură între preocuparea legitimă față de combaterea informațiilor false și controlul excesiv asupra mass media?
Răzvan Martin: „Greu de găsit. Este Sfîntul Graal acesta. Avem discuția asta inclusiv la noi în organizație și cu partenerii noștri aproape zilnic. Nu știu nici eu care este răspunsul. Important e că sănătatea spațiului informațional public este esențială pentru sănătatea democrației. Şi spațiul informațional este, de 10-15 ani, profund viciat și atacat de forțe, de entități al căror scop este slăbirea mecanismelor democratice și a instituțiilor democratice din țările noastre. Ei se folosesc de drepturi universal valabile și aici apare conflictul în care entități media, cetățeni, jurnaliști cu sau fără ghilimele se folosesc de acest drept de cel mai multe o cu rea credință pentru a ataca persoane, organizații, instituții, pentru a destabiliza state. Ideea e cum te aperi tu, ca societate, sau ca stat în fața acestor atacuri fără să afectezi drepturi și libertăți fundamentale. Există riscuri în orice fel de abordare. Protecţia sănătăţii spațiului public e la fel de importantă ca protejarea libertății de exprimare.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Transcript

SPEAKER_00 0:29

La nivel global, libertatea presei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Arată indexul anual al libertării presei, publicat de organizația Reporteri for Frontiere. România a urcat față de anul precedent 6 poziții în clasament ajungând pe locul 49. Care sunt cauzele deteriorării libertății presei la nivel mondial și care este rea prese din România. Bine v-am găsit, noi suntem Andâna Grecian. Și invitatul nostru este Răzvan Martin de la Active Watch Bună seara, bun venit!

SPEAKER_01 1:01

Bună seara și mulțumesc pentru invitație!

SPEAKER_00 1:04

De 25 de ani măsoare organizația reporteri fără frontiere nivelul de libertatea presei pe plan mondial. Libertatea presii s-a deteriorat constant în acest timp și a ajuns acum, spiel la cel mai scăzut nivel. Peste jumătate din țările lunii, se încadrează acum în categoriile dificile sau foarte grave privind libertatea presei de ce? Cum am ajuns aici?

SPEAKER_01 1:28

Cred că e un context politic internațional care e determinant în situația cu care ne confruntam. Avem două conflicte deschise două razboa, de fapt sunt trei acum. Mă refer la rezbăul din Ucraina, la rezbăul din gaza și acum la rezboul din golf din Iran și statele din zona golfului. Avem pe lângă asta un val de autoritarism sau putem sa-i spune soft în Europa eliberalism cu regimuri care în ultimii 10-15 ani au ajuns la putere și au consolidat puterea politică inclusiv prin într-un control asupra informației publice implicit asupra presei, control care s-a exercitat prin instrumente legislative de cele mai multe ori, dar și prin controlul entităților media prin intermediul proprietarilor acestora. Vorbesc în primul rând regimul orban, dar am avut și în Polonia regimul plecat de la puterea acum aproape 2 ani sau acum peste 2 ani de fapt. Cel din Sovacia, sunt probleme și destul de mari și în Italia, unde amenințările, în primul rând, amenințările din partea mafiei, dar și puterea politică exercită presiunea asupra presei. Mai avem un pic mai laes de noi, de exemplu, în Georgia, situația s-a deteriorat grav în ultimul an, cred că și în Armenia, știu că s-a urmăream clasamentul azi, Armenia a căzut câteva locuri și citeam că s-a deteriorat și acolo situația. Pe lângă asta avem vechiile state totalitate. China, Iran, Coreea de nord, și mai ales Rusia, unde nici nu e o surpriză că situația stă reușim se deteriorează. Cam asta ar fi problemele mari din punctul meu de vedere sunt că state repere ale democrației și ale libertății presei, se află într-un declin vizibil dramatic și mă refer în primul rând la Statele Unite ale Americii care stă mult mai prost decât România în clasament, eu sincer mai așteptam să fie și mai prost clasată având în vedere ce s-a întâmplat în ultimul an acolo, unde președintele și administrația pe care o conduce aproape zilnic au declarații agresive împotriva jurnaliștor declarații care la rândul lor instigă la acțiuni împotriva jurnaliștilor care sunt tot mai mult vânați și expuși unor agresiuni fizice din partea simpatizanților președintelui, inclusiv pe stradă. Citeam că anul trecut au fost în Statele Uite peste 270 de atacuri împotriva jurnaliștilor o cifră mai mult decât dublă față de anul precedent, deci față de 2024. Din col de asta, administrația se folosește de instrumentele de care dispune pentru a exercita presiunea asupra instituțiilor publice în raport cu media critică, au apelat și la, să spunem, ce neau lor pentru a arăta pisica unor televiziuni au închis trăin finanțarea instituții media importante și vorbind de Europa liberă vocea Americii și chiar Organizația Reporte fără frontiere a reușit să conteste și să câștige într-o primă instanță acum o lună în America un proces care blochează deciziile administrației Trump, vor să au definanțat puternici au redus finanțarea rețelei publice de radiori din Statele Unite, nici nu mai știu pe lângă faptul că avem jurnaliști sau oameni importanți de televiziune, cred că au fost cel puțin două cazuri de oameni care au fost scoși de pe post în urma unor emisiuni în care ironizau, criticau administrația ta, pe vorba de vedete în spațiul mediatic american.

SPEAKER_02 7:09

Eu aproveit un paradox faptul că Statele Unite ale mecii se clasează pe un nivel inferior de pilde Ucrainei care au ți-ar aflată în război și unde o legislație specifică într-adevăr ar trebui să limiteze puterea cuvântului. Statele Unite sunt sub Ucraina în ceea ce privește libertatea presei, dar vorbeți răzvandin despre ce se întâmplă în țările occidentale în așa zisele democrații consolidate și că acolo vedem un declin. A par reglementări sau legislație împotriva dezinformării care uneori are și efecte liberticide care ar fi justa măsură între preocuparea legitimă față de combaterea informațiilor false și controlul excesiv asupra mediilor.

SPEAKER_01 7:56

Un care au de găsit este sfuntul greal asta și avem discuția asta inclusiv la noi în organizație și cu partenerii noștri aproape zinic. Nu știu nici care este rănsul important e că sănătatea public este. Spațiul informațional public este esențială pentru sănătatea democrației. Și spațiul informațional este de 10-15 ani profund viciat și atacat de forțe entității al căror scop este slăbirea mecanismelor democratice și a instituțiilor democratice din țările noastre. Ei se folosesc de drepturi universal valabile și aici apare conflictul în care entități media, cetățeni, jurnaliști cu sau fără gilimele, se folosesc de acest drept de cel mai multe curea credință pentru a ataca persoane, pentru a ataca organizații, instituții, pentru a destabiliza state. Ideea cum teape tu ca societate sau ca stat în fața acestor atacuri fără să afecteze drepturi și libertăți fundamentale. Există riscuri din orice fel de abordare. Mă tem că în situația în care ne aflăm, eu am o abordare poate un pic mai prudentă în ideea că protecția sănătății spațiului public e la fel de importantă ca protejarea libertății de exprimare. La nivelul Unii Europene există deja inițiative legislative care deja sunt în vigoare și mă refer în primul rirectiva serviciilor audiovizuale și la Digital Service Regul serviciilor digitale. Aici avem o serie de reglementări care mie mi se par absolut rezonabile și sunt efectul unui mecanism democratic transparent, deschis și zic eu inclusiv. S-a discutat, a fost un proces deschis de Comisia Europeană, a trecut prin Parlamentul European. Reglementările, așa cât le cunosc eu, nu sunt deloc, așa cum vor mult, să spună că ne restrâng dreptul la liberă exprimare, ba din contră a spune că ele încă sunt destul de permisive. Problema este că nu există mecanisme funcționale nici la nivelul Unii Europene, nici al statelor membre pentru a aplica prevederile. Și pentru că tehnologia evoluează atât de rapid și o mare provocare să ții pasul, chiar dacă există competență și voință politică. În cazul României mă tem că nu avem parte, nu am avut și încă nu avem parte de nici de voință politică și nici de suficientă putere instituțională. Instituțiile care ar trebui sau ar fi trebuit și trebuie să fie în prima linie a acestui până un război informațional, sunt slabe. Sunt slabe și sunt și slabe finanțate, unele dintre ele și mă refer la cinea. Nu are capacitate instituțională, chiar dacă există interes, bunăvoință, dorință. Mă tem că e o problemă aici de capacitate instituțională în lipsa unui buget adecvat, în lipsa unor instrumente, tehnologie adecvate, iar mai departe avem și în comul plus situații genul ce s-a întâmplat în 2024 la lege, când probabil serviciile de informație erau că trebuiau să intervină. Și nu s-a uite că nu s-a intervenit.

SPEAKER_02 12:22

O altă problemă care tinde să se generalizeze cel puțin în statele din Occident, analizate de acest raport reportă fără frontiere este legată de concentrarea mediilor, de concentrarea proprietăților din domeniul media, un fenomen care reduce până la urmă pluralism. Avem suficiente titluri de ziare, avem multe televiziuni, avem multe radio, dar pentru că acestea sunt toate deținute de o mână de oameni, de foarte puțin până la urmă exprimă ceea ce vrea patronatul cumva.

SPEAKER_01 12:54

Asta e o mare problemă cu mediile tradiționale, să le spunem. Legacy media e temul în engleză, televiziuni, radiouri, chiar și presa online. Și în România ne confruntăm cu situația asta, în Statele Unite deja este hiper concentrare și este marea discuție acum despre merger ăsta între Walner Bros și companiile de ținut de familia unuia din marini mogli ai tehnologiei. Deja se intează pe verticală tehnologia informației, bazele de date, canale de difuzare media și producție media, ai niște conglomerate extrem de puternice, foarte influente care ajung să facă și politice publice și sunt kingsmaker în jocul politic. Actorii politici la ora actuală, cel puțin așa cum vă în Statele Unite, sunt efectiv la piciarele acestor mogli acestor oligarhi, tch oligarci cum li se spune limba engleză e un mare pericol în România deja de peste 20 de ani am început să ne confruntăm cu situația asta cu mari oameni de afaceri care pentru a-și promova interesele de afaceri care adeseori sunt și politice evident, au început să acapareze, să cumpere, să înfințeze entități media care ulterior s-au dezvoltat în grupuri media, în imperii media și care i-au ajutat și ajută în continuare să-și promoveze interese politice, personale, economice de diverse naturi. Inclusiv în ce scuze, mai ales în raport cu justiția. Și aici avem o mare problemă când entități media și oameni care se prezintă ca jurnaliști se folosesc de dreptul la liberă exprimare și de libertatea presei, care pentru mine e ceva aproape sfânt pentru a servi alte interese decât adevărul și interesul public. Vorbim de compromiterea presei, compromiterea ideii de mass media, iar efectul este nivelul de încredere catastrofală la care a ajuns presa în România și în Statele unite la fel. În România, acum pe ultimul sondaj, 26% din populație mai încredere în mas-media, acum 20 de ani eram pe la fără 70%. Nu putem să nu vedem corelarea asta între pervertirea misiunii mas-media din cauza patronatelor și a lucrătorilor din presă le spun, pentru că nu vreau să mă înjnez meseria de jurnalist care devin trompetele intereselor patronale și scăderea încrederii în presă. Pe lângă asta, un fenomen la fel de grav care suminează ideea de mass media este creșterea în ultimii 10-15 ani a rețelelor sociale, a impactului acestora și probleme legate de modul în care conținutul presei tradiționale ajunge și este distribuit, promovat pe rețelele sociale și o mare problemă aici, mă refer la conținutul de calitate, iar rețelele sociale în ultimul timp nu ajută aproape deloc, din colă de faptul că economic el extrag o mare parte din veniturile din publicitate care altfel ar firmes la mass media tradiționale, da și mai avem în ce scuze încă o idee, mai avem mare problemă a acestor creatori de conținut pe care de multe ori publicului confundă cu jurnaliștii? Nu este același lucru, îmi pare rău.

SPEAKER_02 16:51

Europa de est apare ca o regiune marcată de probleme grave, controlul politic, mai ales în Ungaria, dependența de bani publici care se acordă condiționat și netransparent în țări cum Bulgaria și România, de ce această zonă particulare a Europei este mai vulnerabilă poate decât altele?

SPEAKER_01 17:13

Probabil și pentru că nu avem decât 35 de ani de libertate și democrație. Sigur noi suntem foarte nervătă mult prezentul, dar dacă ne detașăm un puțin putem fi neapra mai putem fi mai înțelegător sau putem ne trebuie o perspectivă. E tânără masmedia liberă la noi democrației tânără încă și societatea, sistemul democratic până la urmă este mai vulnerabil în fața atacului celor puternici și mă refer cei puternici cei cu resurse financiare, mai ales da. Vedem că o bună parte din persoanele care controlează mas media și la noi și în altul cu avut legătură cu structuri de putere din perioada comunistă care s-au perpetuat după 90 și s-au metamorfazat în de fapt în marea apostolie capitalismului și au folosit rețele bine as spune, bine stabilite dinainte pentru a-și promova interesele sau au fost au apărut după 90 dar ca parte din acelora structuri. Deci, asta cred că face mai vulnerabil un pic zona noastră. Și încălată faptul că instituțiile nu sunt suficient de consolidate de puternice pentru a apăra anumite drepturi sau interese cetățenești, democratice.

SPEAKER_00 19:00

România este pe locul 49, a urcat șase locuri în clasament în indexul anual al libertății presei. Ce s-a întâmplat?

SPEAKER_01 19:08

S-a îmbunătățit puțin și scorul țării noastre cu un punct și ceva. Deci de la nu știu, 70 la 71 parcă. Au și scăzut alte state. Deci s-a bunătățit un pic situația în România poate pentru că am avut anterior completării questionarului față de anul trecut, cred că am avut au fost mai multe agresiuni și în 2024 am avut un super an electoral, presiunea asupra masmedie a fost mai mare. Sigur, și anul trecut a fost un an cu alegeri importante, dar acela a fost poate unul din motive, e foarte important de spus că acest chestionar al reporte fără frontiere, activice este membru al acestei rețele de 20 de ani și lucrăm, contribuim la acest chestionar. E chestionar foarte stufos, are 5 capitole distincte peste 100 de întrebări. Acoperă fiecare capitul context juridic, context politic, context economic, context sociocultural și siguranța jurnaliștilor. Astea sunt cele 5 teme mari. Proabil au fost mici variații pozitive pentru România, dar mai ales sunt alte state care au scăzut. I chestionarul fiecare țară este completat de câteva zeci de persoane. Deci, colegii de la RSF, reprotoi fără frontiere și prin intermediul nostru, deci avem o bază de date de jurnaliști, nu numai, persoane care le trimit în chestionarul pentru a fi completat, nu toată lumea răspunde, dar sunt foarte mulți contributori tocmai pentru a avea o diversitate cât mai mare de opinii. Dar România în general, raportându-ne la zona noastră, avem părzi bune și părzele, legislația în general este în regulă la noi. Marea problemă din punctul meu de vedere rămân rămâne controlul politic asupra unor entități mediatice atât prin intermediul patronatului, cât mai ales în ultimi ani, prin intermediul acestor subvenții venite de la partidele politice. Deci asta deteriorează foarte mult, dar afectează foarte grav situația presei din România, situația libertății și independenței editoriale a redacțiilor. Și în cuata asta din nou afectează credibilitatea presei pentru că publicul o bună parte. Din public vede lucrurile astea, le simte, chiar dacă nu toată lumea e la curent cu investigațiile unor publicații independente legate de banii politici care ajung în presă, dar multă lume simte că e ceva în neregulă că vezi cu o anumită televiziune joacă cu o tabără politică alta cu o altă tabără.

SPEAKER_00 22:23

Republica Moldova este pe locul 31. Este înaintea României a urcat patru locuri față de anul trecut. Cum de libertatea presie e mai mare în Republica Moldova decât în România? Ce avem de învățat de la ei?

SPEAKER_01 22:36

Cadrul legislativ e foarte bun. Și instituții funcționale și un mediu politic mai responsabil. Deci, cred că diferența o face responsabilitatea mediului politic. Evoluțiile din ultimii ani din Republica Moldova, iată politice au cumva o tras după ele și în sus și situația libertății presei. Cam cred că asta a contat foarte mult, pentru că semnalul pe care îl dăm mediu politic este foarte important.

SPEAKER_00 23:17

Răzvan Martin, care sunt perspectivele pentru presa tradițională în acest context pe care l-am discutat astăzi?

SPEAKER_01 23:25

Nu știu ce să spun. Știu doar că e mare nevoie de presa tradițională, pentru că presa tradițională pentru mine înseamnă reguli. Respect față de reguli, respect față de meserie, respect față de adevăr, față de public, respect pentru interesul public. Mi se pare esențial să discutăm și să vedem ce soluții găsim pentru mediile publice, serviciul public de media, pentru că, mai ales în actualul context, mi se pare mai necesar ca oricând să avem servicii publice de media independente și puternice. Din fericire, uite în România, nu că sunt aici dar radiul public să află într-o situație bună din punct de vedere al audiențelor și mă bucură foarte mult asta. Mi-aș dori să avem aceea situație și când vorbim despre televiziunea publică și cred că trebuie să ne îndreptăm spre alt tip de modele, poate inclusiv prin intervenții la nivelul Uniunii Europene să se găsească mecanisme de finanțare, de ajutorare, de susținerea jurnalismului independent făcut în interes public. Urmăresc de mult canalul arte și calitatea celor produse este extraordinară și să nu uităm este finanțat din bani publici de statele francezi și germani. Și cred că e mare nevoie de astfel, de proiecte comune care să vină cu produse de calitate în piață și care să cumva să ocupe acest spațiu informațional atât de invadat de dezinformare, de știri false, de manipulare de tot felul de entități care au alte interes decât corecta informarea publicului.

SPEAKER_00 25:19

Ruzvan martim, mulțumim pentru discuție. Noi suntem atve. Puteti asculta timpul prezent și pe site-ul Radior Romania Cultural.ru precum si pe platformele de podcast pe Apple Podcast și Spotify. Cu bine pe curând!

SPEAKER_02 25:42

Duzat de luni până vineri la Radiu România Cultural. Cum ți s-a părut episodul de a zi? Lasă-ne un comentariu si spune parerea ta. Ne poti urmări și pe Facebook. Caută pagina Tul Prezent.