Cui îi e frică de ONG-uri (și de ce)? - interviu cu Ovidiu Voicu

Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile neguvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor, persoane fizice care donează peste 5.000 de lei şi persoane juridice, indiferent de sumele donate. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activităţii și, ulterior, dizolvarea. Peste 800 de organizații îi cer Parlamentului să respingă proiectul de lege, susținînd că măsura aceasta restrînge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul neguvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Am discutat despre acest proiect legislativ cu Ovidiu Voicu, de la de la Centrul pentru Inovare Publică.

Ovidiu Voicu: „Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra, care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum, cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară, să-i excludem din start. Și dintotdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar, începînd cu 2025, au intrat și organizațiile neguvernamentale cu raportarea SAF-T – fişierul de control fiscal –, care este o raportare detaliată a tuturor tranzacțiilor pe care le face o entitate. Deci, toate donațiile primite sînt deja acolo. Mai mult, din 2024, se face și o declarație numită declarația de trezorerie, care cuprinde toate finanțările primite și care e de două feluri. Este simplificată, sub 100.000 de lei, mai complexă, peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sînt în posesia ANAF. Și, de fapt, aici este cea mai mare enervare, dincolo de problemele fundamentale, de principiu cu acest proiect de lege: este extrem de enervant că niște parlamentari, care nu cunosc legislația, s-au gîndit că este bine să se mai facă încă o declarație. Ei bine, dacă statul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către ANAF, să extragă ce dorește să publice, pentru că sînt acolo și să publice.”

Ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțare ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații neguvernamentale?
Ovidiu Voicu: „Culmea este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem de patru ani legislație de inspirație europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor neguvernamentale. Oricine lucrează ca persoană juridică, că e firmă, că e organizație neguvernamentală, știe de declararea beneficiarilor reali, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. Toate lucrurile astea se duc în niște servere la ANAF sau niște servere la Banca Centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. În principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încalcă legea, ar trebui să ia aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este importantă și despre care vorbim mai rar, e vorba de acea zonă de influențare a deciziei politice, care este importantă. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență, unde orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitate, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze și să spună: fac advocacy sau lobby sau cum vrem să-i spunem și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Lucrul ăsta este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofoliul de acțiune. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată.”

Există și alt aspect sensibil legat de publicarea numelor donatorilor unor organizații. Sînt, de pildă, asociații care se ocupă cu protecția victimelor violenței domestice sau ale traficului de persoane, asociații care activează pentru drepturile minorităților...
Ovidiu Voicu: „Ţinta, în România, după părerea mea, sînt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. Spre exemplu, pentru persoanele din minorități sexuale, pentru drepturile femeilor, pentru victimele violenței domestice, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sînt cele care își protejează de obicei donatorii. Organizații ca cea pe care o reprezint, dacă intrați pe site-ul nostru, spunem cu mîndrie cine ne sînt donatorii, pentru că arăți pe cine ai convins să te sprijine. În cazul organizațiilor care susţin cauze pentru care pot fi supuse unor presiuni, fie din partea unei majorități patriarhale, să-i spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crimă organizată – gîndiți-vă la o organizație care are un adăpost pentru victimele traficului de persoane sau victimele violenței domestice –, vor fi sub presiune cei care ar sprijini astfel de organizații. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Transcript

SPEAKER_02 0:06

Timpul prezent la Radiu România Cultural. Cu Adela Greceanu și Matei Marti.

SPEAKER_00 0:29

Potrivit unui nou proiect legislativ aflat în dezbatere parlamentară, organizațiile non-guvernamentale vor fi obligate să publice identitatea donatorilor lor. În caz contrar, organizațiile riscă suspendarea activității și ulterior dizvarea. Peste 800 de organizații îi cer parlamentului să respingă proiectul de lege, susținând că măsura aceasta restrânge dreptul la liberă asociere și introduce sancțiuni disproporționate pentru sectorul non guvernamental. De asemenea, organizațiile amintesc că statul are deja instrumentele necesare pentru a verifica informațiile referitoare la finanțare și consideră noile obligații excesive. Bine v-am găsit, noi suntem Adela Greceanu și Matei Martin, și invitatul nostru este Oviu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică. Bună seara, bunit!

SPEAKER_01 1:23

Bună seara, mulțumesc pentru invitație!

SPEAKER_00 1:25

Inițiatorii proiectului legislativ vorbesc despre transparență. ONG-ul spun că statul are deja acces la informațiile despre finanțările pe care le primesc, ce prevede de fapt în prezent legea cu privire la declararea surselor de finanțare pentru asociații și organizații non guvernamentale.

SPEAKER_01 1:44

Această declarație pe care o propune noul proiect de lege ar fi a patra care spune același lucru statului. În principiu, orice organizație înregistrează în contabilitate orice donație pe care o primește. Acum cine nu înregistrează în contabilitate nici nu le declară să excludem din start. Și din totdeauna se face anual bilanțul, care cuprinde o serie de informații, nu complete. Dar începând cu 2025 au intrat și organizațiile guvernamentale cu raportarea SFT sau nume de cod, este fișierul de control fiscal. C este o raportare detaliată tuturor transacțiilor pe care le face o entitate, toate donațiile primite sunt deja acolo. Mai mult, de anul de acum doi ani, în 2024, se face și o declarație că se numește Clația de Trezorerie care cuprinde toate finanțările primite și care de toteră este simplificată sub 100.000 de lei, mai complexă peste 100.000 de lei. Toate lucrurile astea sunt în posesia na. De fapt, aici este cea mai mare enervare dincolo de problemele fundamentale de principiu cu acest proiect de lege, este extrem de enervant că niște parlamentari care nu cunosc legislația, s-au gândit că este bine să mai se facă încă o declarație. Destul dorește să fie transparent, să facă bine ca din cele pe care deja le facem către anaf, să extragă ce dorește să publice, pentru că sunt acolo și să publice.

SPEAKER_00 3:12

Dar de ce invocă politicienii transparența în susținerea acestui proiect?

SPEAKER_01 3:18

Este un cuvânt folosit pentru a ascunde cred, intențiile mai degrabă răbăitoare de a pune o țintă pe organizații nonguvernamentale, mai ales pe cele foarte vulnerabile, care lucrează cu persoane vulnerabile, și a ascunde problema de fond și anume că transparența atunci când vorbim de ea, se referă în primul rând la bani publici și se referă la cheltui. Pentru că în principiu știm cine ce bani publici primește, indiferent de natura juridică a entății respective, știm mai puțin cum se cheltuie, și după cum vedeți, acest proiect de lege nu este despre cheltui, este despre venituri. Pentru că dacă ar fi despre cheltui, s-ar pune pe masă întreaga discuție despre toate entitățile care trebuie să raporteze transparen ce fac cu banii publici, doar o îngurile, și partide, și culte și organizația mintoțele naționale și așa mai departe.

SPEAKER_02 4:11

Dar transparență față de cine se cere prin acest proiect, față de public sau față de instituții ale statului.

SPEAKER_01 4:18

În mod, evident, transparența este față de instituția statului, în primul rând, dacă de vreme ce raportare se face la NA. Aici trebuie să spunem că majoritatea organizațiilor care își respectă publicul deja raportează transparent pe propriile site prin rapoartele anuale ce finanțări priveți, ce bugete anuale au, pentru simplu motiv că este o cerință fundamentală a absolut tuturor finanțătorilor, tutor donatorilor publici sau privați, care spun că nu lucrează cu organizații care nu fac acest minim exercițiu de transparență.

SPEAKER_02 4:52

Inițiatorii sugerează că ONG-urile ar putea fi canale pentru influența politică sau influența externă. Există probe, există date care să justifice aceste suspiciuni. E un fenomen larg sau sunt poate doar cazuri punctuale.

SPEAKER_01 5:07

Este o generalizare care este similară cu alte tipuri de sloganuri sălumim sau cuvinte mari pe care l-auzimele astea, că străini fură țară, că nu știu ce ne fac corporațiile, că nu știu ce ne fac imigranții, că nu știu ce ne fac gay și mai departe. Pentru că pleacă de la niște exemple reale, dar marginale, adică mult minoritare, sub 1% din ONGuri. Da, există organizații, așa cum există și firme, așa cum există și partide, așa cum există și oameni care încalcă legea, există și organizații nevuramentale care încalcă legea, dar acela trebuie urmărit prin la cele obișnuite de a comb infracționalitatea.

SPEAKER_02 5:51

Nu mi-a duc aminte, acum câțiva ani, poate vreo 10 apăruse o vorbă, un cuvânt, aproape un stigmat, sorosist, sorosist. Și prin sorosist se înțelege orice fel de ONG, orice fel de activist fie el de mediu, activist civic, activit pentru dreptul omului, pentru drepturi la LGBT și așa mai departe, o vizi voi cu știu că dumneavoastră chiar sunteți sorosiți, adică ați lucrat pentru fundația. Puteți să ne explicați istoria acestui cuvânt, istoria acestui stigmat?

SPEAKER_01 6:21

Am lucrat într-adevăr 15 ani la Fundația Vățară de Deschisă România, care s-a închis în anul 2015, ce am lucrat 20 chiar 16,99 215. Și întâmplător înainte să lucrez acolo, mi-am făcut teza de licență în științe politice pe fenomenul România mare. Naționalism România, fenul România mare. Sursa în România este de la Corniil Vim Tudor. Prima dată a venit această obesie cu Geor Soros, care era un personaj bogat și care avea toate tarele pe care le urmea domnul Vim Tudor, respectiv pe lângă fapt, că era bogat, era capitalist, era american, avea și americană, era și evreu, mai era și ungur. Adică le avea pe toate, și era aveam avut o teorie a conspirației foarte la modă în perioada respectivă. România a fost a primit în promut de la femeie care a salvat economia în anii 90, pe care de fapt, el dăduse Geor soros lui către femeie ca să dea României, în schimbul concesiilor pentru minoritatea maghiară din Transvania, cu scopul ca Transvania să fie dată ungarie. Știu că sunt absurd, dar asta a fost prima intarea a cuvântului în România. Apoi a fost momentul în care l-a redescoperit orban Vitor, fostul premier al Ungariei. Mai exact l-au descoperit niște consilier lui întreagă literatură pe tema asta s-a descoperit, consilier evrei, izraelieni, care îi căutau un dușman. Este încărtișit ca dictatorului că întotdeauna trebuie să un dușman, împotriva căruia să lupți ca să îți justifice existența în fruntea țării și metodele pe care le ai. Și l-au găsit pe același jos horos, care, din nou, era plecat în Ungaria, avea și origini evreiești, vorbea despre libertate, care nu-i plecea lui urba victor, sprijinea zonața progresistă care iar nu-și plecea conservatorului de la putere în Ungarie și l-au transformat în dușman. Și cu asta mai spun, simțid paranteza, a fost un moment foarte amuzant de derută în zona conservatoare, radical conservatoare din România. Când omul care trească să vândă Transvania Ungariei a devenit dușmanul Ungariei. Până la urmă s-au repliat și se folosește sorosist, împreună cu rezist, cu progresist și cu alte etichete, într-o formă peorativă care chiar în ultima perioadă a devenit o formă foarte agresivă de violență se folosește ca sub om, sub specie, au văzut intervenții dorințe de a fi exterminați și mai departe, toți acești care primesc această etichă.

SPEAKER_02 9:11

În orice caz nu este ilegal să fiți solosit asta în niciun caz, evident, dar ce ar trebui să facă statul în caz că există suspiciuni serioase legate de finanțarea ilegală sau de influență politică prin intermediul unei organizații nuguvernamentale.

SPEAKER_01 9:26

Culma este că statul ar trebui să aplice legea. Noi avem recent, relativ recent, sunt deja patru ani, legislație de instituție europeană privind spălarea banilor și combaterea terorismului. Și acolo se aplică foarte strict, inclusiv organizațiilor nuguvernale, că oricine are lucrează o persoană juridică e firmă că e organizația în guvernamentală știe de declararea beneficiarilor real, de declararea sumelor care vin de la persoane expuse politic. To lucrurile astea se duc în niște server la NAF sau niște server la banca centrală, la care au acces instituțiile de ordine, instituțiile care trebuie să urmărească traseul lor. Și ce facă cu aceste date? Păi nu știu că este credate națională, dar în principiu, dacă apar suspiciuni că cineva încălcă legea, ates aceste date și să aplice legea. Și mai este o chestiune care este important și vor mai rar. E vorba de această zonă de influențare a deciziei politice, care este important. Acest proiect de lege o ratează cu totul, ca și multe altele. La Comisia Europeană, spre exemplu, există un registru de transparență un orice organizație, că este firmă, că este ONG, că este universitatea, institut, care urmărește influențarea deciziei de către Parlament sau de către Comisie, trebuie să se înregistreze. Și să spună fac advocății sau lobby sau cum vreți să-i spunem, și acolo dai mai multe informații, inclusiv despre cine te finanțează și cu ce sume. Este lucr ăsta, este acceptabil în toată lumea, dar doar pentru acele organizații care au astfel de activități în mandat și în portofelul de acție.

SPEAKER_02 11:09

Că înțelă al minte legitime.

SPEAKER_01 11:10

Legitim absolut. Orice interes poate fi reprezentat, dar într-o formă organizată. Noi nu avem o lege a Lobului, spre exemplu, în România, nu e neapărat necesară, dar astfel de mesuri avem, avem începând de anul trecut, se numește registrul unic al transparenției intereselor, unde demnitarii trebuie să își declare întâlniri cu terțe părți, iar aceste terțe părți, al rândul lor, trebuie să se înscrie în regim să spună cine sunt și ce intenți. În varianta românească nu se pune ni problema finalizare, e mai primitiv, așa? Și ca să vedem că funcționează. Chiar recent am avut un scandal cu vice premierul Luana Gorghiu, care s-a întâlnit cu ceva firma germani, măcar și-a declarat în registrul acest lucru în registru, găsim întâlnirea între vicepremier și firma respectivă.

SPEAKER_02 12:02

Cum ti se pare discuția de pana acum? Lasă-ne un comentariu și spune-ne pareria ta. Dacă ti-a plăcut, distribui acest episod ca să-l descoperi și alții. Iar dacă vrei să ne susti, acordăne o evaluare cu steruțe. Si mulțumim ca ne asculti. Continuăm discuția. În unele țări democratice, dar cu regim iliberal, cum ar fi Ungaria, ați invocat cazul de la Budapest sau în țări nedemocratice, în Turcia, în Georgia, autoritățile au invocat nevoie de transparență pentru a introduce reguli speciale de control asupra organizațiilor non guvernamentale. Sunt comparabile aceste situații cu acest proiect legislativ pus la cale în România?

SPEAKER_01 12:43

Da, și opinia mea este că asta este scopul de fapt este inspirația, pentru că astfel de deabolizare am văzut în toate țările pe care le-ați dat exemplu, și este pasul următor. Scopul este să creze dușmani, după cum spuneam, este căricica dictatorului sau autocratului. Trebuie să lupți cu cineva. Și atunci stigmatizezi această organizi fără nicio informație suplimentară, am spus deja că nu este nici suplimentar, pentru a-i transforma în oameni răi sorosești și progăsiști cum vream să le spunea. Jurește, cum sunt adversarilor. Pasul următor este să îi numești agenți străini, cum e legea în Rusia sau cum e a fost ceea din loc sau este moșa din lungară, că încă nu a fost schimbată. Și apoi vin pași după pași, în care extzi lista agenților străine, apoi restricționezi ce au voie să facă, pentru simplu motiv că pătrun pe lista respectivă, este ca în acea vesită anecdotă cu întâi au venit după socialiști, dar nu eram socialiști și nu am făcut nimic, după aceea venit după evrei și nu eram ei vreau și nu am făcut nimic, după aia au venit după rom, dar nu eram rom și nu am făcut nimic, după aceea venit după mine, dar nu mai era nimeni ca să facă ceva. Aș funcționează, istoria ne arată eșecul la deriva iliberală sau deriva autocrată de la dreptul a democrației. Dar mai spun că, după părerea mea, ținta în România nu, nu am ajuns în ca acolo. Mai degrabă 1T în România sunt acele organizații care militează pentru cauzele nepopulare. S exemplu, pentru persoanele din minorită sexuale, pentru dreptele femeilor, pentru victime violenții domestece, pentru victimele traficului de persoane. Pentru că aceste organizații sunt cele care își protejează de obicei donatorii. Când spuneam organizații pe cea pe care o reprezint, dacă utrți pe site-ul nostru, în raport, noi spune cum mândrie cine sunt donatorii, pentru că arăt că-i convins niște oameni, bă, noi nu avem de la persoane fici, avem general de la donatori mari, arăt cine pe cine e convinsă de sprijin. Organizații astea care sunt în cauze ce pot fi supuse unor presiuni fie din partea unei majorități patriarchale, să spunem, mai dure, fie din partea unor zone de crim organizată. Gândiți-vă la organizații care are un shelter pentru victimele traficului de persoane sau victimile violenții domestice. Vor fi supresiune cei care ar sprijine astfel de organizație. Acolo este, de fapt, în opinia mea, miezul acestei reglementări.

SPEAKER_00 15:22

Proiectul propune într-o primă fază suspendarea activității organizațiilor care nu declară identitatea surelor de venit, o măsură excesivă spun ONG-urile. Cum se procedează în prezent dacă o asociație nu își declară sau în târzie să-și declare sursele de venit.

SPEAKER_01 15:40

Ca să vedem de ce este o prostie, nu mai zic e un abuz. Imaginați-vă că ajitați să depuneți o hârtie la stat și vi s-a încheiți film radio, că sunt la radio. S-a închis radio, pentru că radio a omis să depună o hârtie. Este o prostie. Nu există nicio entitate în România care primește din stțiunea maximă. Sancțiune întotdeauna sunt proporționale și graduale, pentru că așa funcționați legislația. Asta este o contravenție. În timp primești un avertizment, apoi o amendă, apoi o amendă mai mare și dacă chiar nu vrei și nu vrei să te conformezi poți să ajungi la suspendarea activității. Cred că acest tip de reglementare este și profund de constituțională, a mai fost o decizie a curții constituționale care vorbea de lipsa gradualității sancțiunilor pentru contravenție, vreau, era într-o chestiune de fiscalitate. Dar încă o dată faptul că parlamentarii iniciatori și cei care au votat acest proiect de lege, nici măcar nu s-au simțisit să gândească astfel de consecință adată că scopul nu este să ajungă la o reglementare, scopul mai degrabă politic, este un mesaj și care a fost transmis de către PSD și aur, că dacă nu stăm cu mină la locurile noastre, ei pot oricând să facă tipul ăsta de majoritate, nu știu, de extremă dreapta și să facă o guvernare de acest fel.

SPEAKER_02 17:03

Președintele Nicușordan a transmis cu puțin timp în urmă pe rețeaua de socializare Facebook următorul mesaj. Sugerez ca la dezbatere din camera decițională, adică din camera deputaților, să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile. Obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inchiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și prin aceasta ar afecta societatea civilă în ansamblul ei.

SPEAKER_01 17:30

Mai declarat ceva acolo președintele și adăugil, că spunea că este binevenit un sumar al finanțărilor primite împotriva cu raportările împreună cu raportările anuale și cred că e partea cea mai tristă a declarației președintelului, care probabil că când nu mai sunt politician, nu mai este o îngistă uitată. Noi am început discuție explicând-vă că este ar fi a patru declarații în care două sunt efectiv sumarul finanțărilor primite, adică ceea ce domnul președinte ne-a spus că ar fi bine, există deja în practică în legislație în două forme, asta ar fi atreia. Este trizic când însă șeful statului nu cunoaște legislația în România.

SPEAKER_02 18:10

În același timp, faptul că invită ca și ONG-ul să participe la dezbaterea pe această temă la camera deputaților, la formul decisional, cum vi se pare?

SPEAKER_01 18:24

Ne prefacem că am zis ceva. ONG-le participă la dezbateri. Putem să ne prefacem că avem dezbateri și că nu ne ascultăm. ONGul le participă liber, pentru că încă suntem într-o democrație și ce întremarea republică, împreună cu alți colegi, chiar și la acest proiect de lege am trimis opinii parlamentarilor, ei pot să țin sau nu țină cont de aceste opinii. Nici nu știu ce înseamnă organizații reprezentative, este aceeași drept pentru toți, toate organizațiile pot să participe și să trimit opinii, dar discuția este legată de faptul că în spatele legii lipsesc acele elemente de bun simț și obligatori prin în cadrul legislăm în România, adică analiza de impact, analiza care să arate contextul în care se află, pentru că dacă cineva s-a fi obosiți o facă, inclusiv președinul poate o face când ajunge la promulgare de va ajunge la promulgare, ar fi constatat că este o lege care introduce niște prevederi care există deja în legislație.

SPEAKER_00 19:26

În ce măsură ovți voi cu această măsură ar restrânge dreptul la liberă asociere?

SPEAKER_01 19:33

Nu restringe dreptul la liberă asociere în sine, pentru că nu interzice organizarea unei asociații sau fundații. Poate să restrângă dreptul de a participa prin acea măsură, sancțiune disproporțională. Faptul că se suspendă activitatea, poate să fie considerată o restrângere la dreptul de asociere pentru că se sar toate cealaltă etape, am vorbit mai devreme de problema de constitucionalitate. Și în același timp poate să fie o măsură care îngreunează viața asociațiilor și fundațiilor, obligația de a face încă o declarație în sine până că e înrvantă consuma și timp. Și mai ales pentru acele organizații foarte expuse despre care am vorbit, pentru ele poate să fie o măsură care limitează grav activitatea, inclusiv prin a le expune la hărțuire, la agresiune, la violență, pentru că am avut astfel de situații chiar recente în care organizații LGBT, de exemplu, au avut vandalism la asediu sau au permanent organizații de femei, organizațiile care luptă împotriva traficului. Au permanent hărțuire și violență online.

SPEAKER_02 20:55

Vorbeți o video voi cu despre redundanțele acestei legi, faptul că se suprapune peste alte măsuri asămnătoare, faptul că sunt hâti și justificări în plus, dar cum arată viața unui ONG? Ce sarcini administrative aveți? Povestiți puțin despre centrul de inovare publică.

SPEAKER_01 21:13

Acum depinde de dimensiunea organizației, ca zic așa, din fericire, noi sunt o organizație mică sau nefericire, cum privin lucrurile, și sarcinile administrative sunt pe măsura bugetelor. Asta nu înseamnă că nu trebuie să faci raportări permanente, pentru sunt în acest domeniu și bine că asta e parte ce mai interesantă, trebuie să faceți raportări lunare ca orice altă entitate, orice firmă sau orice instituție publică, care se fac până la data de 25 ale lunii, inclusiv partea de salarizare, atunci când avem salarii în proiecte aduc și la părări suplimentare, iar în zona de Raportare financiară sunt esențiale acele raportare anuale, bilanțul care se depune anual. Și împreună cu bilanțul, după cum am spus, se depun aceste două noi declarații care au fost introduce. Cea mai complicată este fișul de control fiscal, SFT, este cunoscut în contabilitate, care este o raportare detaliată a tuturor trancțiilor entității și specific ONG-urilor este și acea declarație de trezorărie care include toate finanțările primite, cu complexitate în funcție de banii primiți. Pe lângă asta și cred că este important să fie spus, sunt nenumărate costuri de compliance, de a fi de a asculta legislația în vigoare. În momentul în care ai caserie, bani cheși, apar niște recție din ferici noi nu facem asta, pentru că putem să fim doar digitalizați. Sunt organizații care lucrează cu beneficiar direct. Dacă ai sediu, ai toate regulile de protecția incendiului de și mai departe, de construcție, toate lucrurile astea se aplică și se adaugă la activitatea tuturor organizațiilor. Și aici vreau să ajung dar am profitat de întrebare. Din nefericire în România nu există nicio distinție între organizații mici și organizații mari. Pentru că atunci când este o organizație, organiza că implementează proiecție în Funde Europeene, spre exemplu, asta vin cu un buget care îți permite să angajezi consultanța sau expertiza necesare să faci toate raportările. Dacă ai organizație mică, organizați de voluntari, care nu are buget sau organizații care ai făcut-o ca să strângi bani pentru un caz social sau un caz medical, în continuare trebuie să ai toate aceste tipuri de raportări administrative, foarte multe organizații, este așa tacit, și instituțiile publice înțeleg, le evită pe unele absurde, cele legate de securitatea personalului sau de uneori execută, chiar discuțat la incengiuri, nu mai știu cât de absurd este, dar este o discuție, dar pe cele de fiscitate mai cum să le eviți. Indiferent cât de mari organizați, dacă ți-ut 5 lei prin organizație, de să faci toate raportările respective.

SPEAKER_02 24:06

Și pentru organizație mică ca dumneavoastră ce înseamnă această sarcină suplimentară?

SPEAKER_01 24:13

Înseamnă că trebuie să avem permanent un contact cu firmă de contabilitate, care este un cost care trebuie să ne o preocupe lunar, și să aveți o anume disciplină în a gestiona documentele interne. Din fericire am învățat să nu suntem chiar atât de mică, deci avem disciplină avem rigoare în a lucra, dar cunosc organizații foarte mici, organiză de voluntari, care au această problemă, pentru că dacă vă gândiți la organții de tineret în care tineri vin și pleacă, este complicat de a ține memoria instituțională de la o generație la alta.

SPEAKER_00 24:47

Poate fi atacat acest proiect dacă va fi adoptat la Curtea Constituțională de Pilă?

SPEAKER_01 24:53

Poate fi atacat, poate fi atacat de 50 de deputați sau 30 de senatori. Excă posibilitatea. Sunt organizați, sunt două parti de USR și UDMR care se opun. Poate fi atacat de președinte dacă îl citește cu atenție și descoperă că sunt niște chestiune acolo. Sau de avocatul poporului în contențios constituțional, dar după părerea mea nu se va ajunge acolo, pare să fie acel tip de proiect care va rămâne la setar pentru a fi scos atunci când este nevoie. Sunt zeci astfel de proiecte de aceeași inspirație care există pe traseul legislativ, poate că și asta este subină mai mult. Oricând poate să scoate camera deputaților sau senatul în proiect de lege, uitat acolo, avem pe cele cu incriminarea defeimării din semnelor de stat, avem incriminarea avortului vreau câteva proiecte de lege, avem diverse forme de limitare a dreptului minorităților, proiecte de legile sunt uitate pe agenda să uitate sau niște sărtare, toții oricând adusse la lumină, mă aștept ca și acesta să aibă un drum asemănător.

SPEAKER_00 26:04

Totuși, ce ar risca România în cadrul Uniunii Europene dacă ar adopta acest proiect de lege?

SPEAKER_01 26:11

Într-un scenariu în care România continuă pe acest traseu. S neamintim, spre exemplu, că am mai avut așa un semnal de la același partide săptămâna trecută în care s-a scos de lașertar un proiect de lege care dezimmina, care abroga legile ce condamnau propaganda fasistă și legionară și încercau să limiteze anti semitismul. Deci dacă se adună mai multe astfel de lege, putem să luăm pe calea Ungariei. Adică să intrăm într-o zonă în care Comisia Europeană consideră că nu mai respectăm tratatele în zona de drepturi fundamentale a tratatelor, și să avem suspendate finanțele europene. Dacă ne aucem aminte, până la aleile de anul acesta din Ungaria, au fost aproape 30 de miliarde de euro suspendate, pe care Ungaria nu l-a mai primit în ultima perioadă din cauza acțiunilor guvernului.

SPEAKER_00 27:05

Ovidiu voi cu mulțumim tare mult pentru discuție. Noi suntem Adna Gretanu și Martei Marti. Puteți asculta timpul prezent și pe site-ul radiodomâniacultural.Reu precum și pe platformele de podcast, pe Apple podcast și Spotify. Cu bine pe curând!

SPEAKER_02 27:30

La Radiar România Cultural. Cum ti s-a părut episodul de azi? Lasă-ne un comentariu si spune parerea ta. Ne poți urmări și pe Facebook. Cută pagina Tul prezent.