Este America “ Fiica Babilonului “?!

1. În acest episod abordez o întrebare controversată: este America „Babilonul” despre care vorbește Biblia sau interpretăm greșit simbolurile?
2. Pornesc de la o conversație reală cu prieteni din România și explorez valul tot mai puternic de antiamericanism.
3. Dar dacă problema nu este doar „acolo”… ci și în interiorul nostru?
4. Cum recunoști spiritul Babilonului în propria viață, dincolo de geografie și cultură?
5. Vei descoperi criterii biblice și psihologice prin care îți poți verifica inima cu onestitate.
6. Un episod care nu caută vinovați externi, ci te provoacă la o transformare reală și personală.

Transcript

Copy Transcript Copied

SPEAKER_00 0:01

Salutare, dragi prieteni! Zilile trecute am stat de vorbă la telefon cu câțiva prieteni din România. De fapt interacționăm din când în când și, sincer, am fost surprins de intensitatea unui fenomen, un spirit puternic antiamerican. Nu este pe du prima dată, a fost, l-am constatat acum 10 ani când m-am mutat în America, dar acum este foarte intens. Am auzit afirmații directe, unele foarte dure, și una în mod special mi-a rămas în minte. America este Babilonul despre care vorbește Biblia și care va cădea într-un ceas și America este. Pentru că este un formator de opinie, mediu neoprotestant, n-am să-i dau numele din respect, fiecare are dreptul să-și exprime părerile, nu e o problemă. Dar bagă frica în oameni și că gata, acum, fiecare eveniment ce se întâmplă politic, economic, știu, o criză, situație, acum, gata, dezech el 38. Și Hopint is out pentru America. Uite-te, arată cu degetul mereu, către America. Da, America este Babilonul. Dintr-o dată America apare în Biblie, dintr-o dat interpretările Lui, dintr-odată America este marele rău. Și într-o anumită măsură înțeleg de unde vine această percepție. Exist lucru reale pe care le pot critica și pot fi criticate în ce privește aspecte morale, culturare, spirituale, atât în America și în Europa sau în alte zone ale lumii. Dar ce m-a pus pe gânduri profund, nu a fost critica în sine, ci intensitatea, intensitatea, agresivitatea, generalizarea, absolutizarea. America este Babilonul. Pentru că atunci când vezi răul doar în afară și nu mai vezi nimic înăuntru, este posibil să fi mutat problema fără să o fi rezolvat. Să o proiectezi spre alții, spre oameni, spre state, spre așa mai departe. Întradevăr, Biblia spune în Apocalipsă 18 cu 10. Babilonul cetatea cea mare, într-un cease a venit judecata. Și mai departe în versetul 40, ieșiți din mijlocul ei poporul meu ca să nu fiți părtași la păcatele ei. Luăm aceste cuvinte ca din partea lui Dumnezeu. Pentru că Ioan ni su la patmos când a primit această revelație, consider că a fost o revelație autentică, o profeție autentică. Și apocalipsă nu înseamnă sfârșitul lumii, by the way, înseamnă o descoperire, o revelație cu privire la dispensațiile care vor veni la ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru ca și fire al istoriei. Întrebarea reală nu este care țară este Babilonul. Vreau să spun că de-a lungul ultimelor 200 de ani, ba imperiul roman și înainte, celălalt imperii, a medopersană știu imperiul, imperile care au fost de-a lungul timpului babilonian și așa mai departe, au fost identificate ca și Babilon, adevăratul Babilon. Și acum, în aceste 200 de ani, au fost identificate mai multe țară, depinde cum ba, Vaticanul, și ba Franța, știu, eu vorbim de perioada iluministă și. Dar întrebarea ar trebui să fie, sunt eu liber de spiritul Babilonului, pentru că Babilonul nu este doar o geografie, o țară. Este o mentalitate, este un sistem dragii, este o stare a inimii. Vreau să te invit oriunde te afli, fie că știi în România, în Europa sau în altă parte a lumii, să nu privești în exterior doar pentru câteva minute, ci să privești în tine și să spui câteva întrebări. Legată de exemplu de control. Am nevoie această intrinsecălă să controlez totul ca să mă simt în siguranță. Mă neliniște profund când lucruri scapă din mâile mele. Dacă da, s-ar putea să nu fie doar organizarea ci o formă subtilă de încredere în sine fără Dumnezeu. Și acesta este un spirit al Babilonului. Dar înainte să continuu cu întrebările, dați-mi voie să mai fac așa un cadru puțin istoric legat de conceptul Babilonului în Biblie și nivelurile de interpretare pentru că trebuie să mergem de la aceste premize aceste ipoteze. Babilonul istoric vedem în vechiul testament că este un imperiu real în exilul lui Israel. De acolo și vine de numire la imperiul babilonian. Simbol al mândriei umane, al autonomiei față de Dumnezeu, uitați-vă de exemplu în Genesia capitolul 11, unde și are rădăcinile, sigur și are rădăcinile mult mai nu, acum nu, într-un civilizațiile preadamice și așa mai departe că o să fie prea mult discutat, cum apare răul în afara grădii denului, cum apare apoi în seducția pe care face lui Eva și lui Adam, dar în fine. Pentru că genresa trebuie spune că șarpele a unul mai și ret decât toate fiarele câmpului pe care îl crease Dumnezeu, și el intră în grădină, locul care trebuia protejat. Pr păcatul omisiuni lui Adam și Avi. Dar nu în păcat fragrant comil prin comitere, ci prin omisiune, prin neglijență, cum asta este o subtilitatea păcatului. Nu scris mult mai mult despre asta și în cartea una din cărțile mele pe care le găsiți pe bărle Counselling.com, la câțile care le-am scris, acolo le puteți da una dat gratis. Vă ti despre apariția păcatului în lumea îngerilor, despre negoțul acela de care Biblia vorbește, care l-a făcut Lucifer. Eu am considerat un negoț și pe bază altor studii și altor teologici negoț informatic. C-ărut păcat și a găsit nelegulte în Lucifer, dar asta este student. Vreau să spun că acolo apare în turnu Babel, la turnu Babel în genul și apare primele forme ale autonomiei față de Dumnezeu, ale mândriei umane. Apoi este un Babilon simbolic în Apocalipsa unde zice și Ian se vorbește despre Babilonul cel mare, care devine un sistem global corupt, o combinație de putere politică, seducție economică, de cădere morală și spirituală. Babilonul mai mult este un spirit de sistem decât o simplă țară. Fica Babilonului. O fica Babilonului sunt înțalbi, și în Jeremia și în Isaia, apare expresia asta. Este un continuatorul unui spirit, o entitate care moștenește caracterul Babilonului. Nu este neapărat o țară specifică sau o hartă geografică fixă, America de exemplu, cum. Nu știu cum să numească, nu laș numi predicator. Speritor sau formator greșit de opinii. Mau și mereu încearcă să impună părerile lui. Dar om are dreptul să gândească și tocmai de aceea, eu consider că e bine această temă să o prezim pentru că trebuie să înțelegem realitatea spirituală care se poate manifesta oriunde, nu numai într-o zonă geografică sau într-o țară specifică. Și să fiți aten să nu fie noi Babilonul acela. Și întrebarea este America fica Babilonului? Scurt așa că aș putea să vorbesc că despre asta. Nu există o bază biblică solidă care să identifice explicit că America este fica Babilonului. Dar există observații care alimentează această idee. Unii interpreți văd paralele între puterea economică globală, influența culturală masivă, materialism o care, hedonismul, adică cu plăcerii, că asta nu este numai America cu plăcerii și vreau să spun că am vizitat și alte continente, alte țări și ne place să zice, văd, asta poate mai accentuate în alte țări decât aici, pentru că aici oamenii merg la lucru, vin să trăc o viață, nu vorbesc acum, vorbesc majoritar, da? O viață foarte modestă, morală. Bisericile sunt arhi, arhi, arhi pline, mii de oameni, nu faptul că merg mii de oameni, nu asta este dar totuși, vor să spun, la noi la aici în corona unde locuim în zona Los Angeles, așa în linii mari, ca poziționare alocație. Sumă pe strada un terio, cei care stă din corona, cei care sunteți din zonă pe un terio sunt 12 biserici pe o singură stradă din corona. Una la care noi mergem este are 15 mii de membri, se numește Crossroad. Crossroad Church și este și o altă biserică în care avem prieten și times to times, mergem la părteșile lor sunt două, 3, 4 programe la aceste biserici, dar una este The North Point Chur. Și multe altele, dar să spun că te bucuri când vezi oameni de toate vârstele, toate categorie sociale cum caută pe Dumnezeu și vorbesc numai de o stradă din orașul nostru. Este extraordinar să vezi această căutare la Dumnezeu. Sigur, în cea și timp avem în corona și. O moscheie. Am prieten, am și un vecin musulman cu care vorbesc chiar din Biblie și este foarte interesat și deschis în discuții. Este important să nu ne izolăm, ci să creăm punț prin comunicare și o atitudine de respect, dar despre asta altă dată. Deci revin. Unii interpreți văd paralelele acestea. Între, de cum am spus, influență culturală, putere economică globală, materialism, heonism, promovarea libertății fără limite morale și așa. Acestea sunt caracteristice atribuite Babilonului în apocalipsa. Problema majoră pe care eu o văd la acești formatori de opinie, așa zici teologi, carecerea simbolului la o singură țară și doar la una, America. Aici apare eroarea teologică frecventă. Babilonul nu este doar America. Poate să fie și aici. Nu exclud. Babilonul nu este doar Roma, de exemplu, sau nu este doar un imperiu, știu eu, oricăare ar fi el. Oci orice sistem care se ridică împotriva lui Dumnezeu, se duce sufletul și înlocuiește adevărul cu iluzia. Și poate să fie în tine, poate să fie în mine, dacă nu vegzi de aceea, trebuie să înțelegem cadru mai larg. Așa este simplu. America e Babilon, unde păsimtine America, criticăm America, demonizăm America. Dar or este corect și nu că apăr că locuiesc aici, pentru că eu văd aici lucrurile. A cum sunt, și nu pot să spun că voi, că sunt lucrurile. Lucrele sunt și în România. Lucrurile sunt că am un prieten care a fost prieten de familie care spuse s-au mutat din alt aici, că America, că Los Angelesul, că t-au criticat și că stau aici de câțiva ani, că copilul lor a consumat droguri. Ăsta s-a întâmplat în alt state unde au venit. Și-am spus, pentru noi, Los Angeles este un loc binecuvântat, un oraș, California. Depinde cum vezi, depinde cum percepi, depinde cum vrei să îl creezi acel loc. Nu cred că locul, ci atunci asigur că și te uiți în România, s-a dus în România și acolo, la fel. Deci eu m-am rugat pentru acest tânăr, am adus înainte de Dumnezeu, aproape zilnic pentru o perioadă lungă de timp și credem că Dumnezeu are soluție lui să întoarcă. Nu trebuie să criticăm. Pentru că drogurile, imoralitatea, compromisul, honismul plăceri și sunt în toate țările, pretutineni. Și sistemul acesta al Babilonului la fel. Și vreau să spun că, dacă mergi mai adâncă, observăm că Babilon nu este doar un sistem extern sau o locație geografică, ci este în inter, este intern dorința de control, autosuficiența, idolatria, nu doar cea religioasă, ci și cea psihologică, adică succes, imagine, validare, putere, semnicație, cât sunt și eu cineva, nu sau ești. Nu suntem decât într-o perioadă de formare aici pe pământ pentru lucrurile și dispersațiile viitoare care Dumnezeu a pregătit pentru noi. De aceea este important să ne lăsăm transformați prin frica de Dumnezeu prin scriptură, prin. Babilonul, deci poate exista într-o cultură, dar și într-o inimă. Ce ne va despărți pe noi de dragostea Dumnezeu? Famete, a lipsat de înbrăcăminte, nu, o inimărea și necredincioasă. În loc să ne întrebăm cine este Babilonul, scriptura ne împinge spre ieșiți din mijlocul ei, din mijlocul Babilonului, poporul meu, spune în Apocalipsă 18, primele versete. Adică nu te lăsa contaminat cu sistemul, nu te identifica cu valorile lui. Trăiește diferit, chiar dacă ești în mijlocul lui. America, părerea mea, nu este identificată biblic explicit ca fica Babilonului, dar America poate manifesta anumite trăsături ca și o oricare altă țară. Tăsătura unui sistem de tip Babilon. Dar același lucru se poate spune de multe societă de-a lungul istoriei. În loc de a demoniza America și a spune America este fica Babilonului. Ar fi mai corect. Spiritul Babilonului se poate manifesta în orice națiune care absolutizează puterea, bogăția și autonomia față de Dumnezeu. Deci aș vrea să merg acum, să revin la ceea ce am lăsat la început. Cum recunoști Babilon în viața personală? Sau cum trăști tu ca om al lui Dumnezeu, femeie, bărbat, tânăr, vârstnic, într-un sistem de tip Babilon. Acolo devine practic, nu doar teoretic, acolo vedem pericolul. Nu privim la pericol peste ocean că acolo America ar fi fica Babilonului. Mă să știți că nu mă deranjează că văd aceasta și audă, în fine, mi se dau scurte video în care spună, uite, fratelică ce zici? Mreu susține acest pastor că America este fica Babilonului. Haideți să vorbim un pic despre asta, în ceea ce privește făcând o introspecție interioară. Pentru că acolo este problema. Cum am spus, de la lungul timpul au fost identificate multe țări, multe imperii, multe sisteme ca fiind Babilonul sau fica Babilonului. Dar de fapt pericolul este în interiorul nostru. Cum recunoștoare Babilon în viața personală? De exemplu, poate să fie o iluzie autosuficienței, cum am spus. Mă descurc sing. Nu am nevoie de Dumnezeu, doar ocazional, dar nu sunt cineva. Și asta spune, sigur până la 30-40 de ani. Salți mai devreme, sau alți mai târziu, când încep să aibă nu numai probleme de sănătate, dar se regăsesc singuri sau izolati sau loviți de circunstanțele vieții, când încep să strige către Dumnezeu, dar până atunci se găsesc. Sunt tineri, sunt pe poziție, nu am nevoie Dumnezeu din când în când. Vedeți? O omul care vrea să ajungă sus, ca la turn babil, fără Dumnezeu. Mulți oameni consideră că valoarea lor este în succesul pe care îl au. Cine sunt, ce realizează, imaginea de sine și așa mai departe. De ce am propus în episodul trecut, am vorbit despre revelație, nu doar informație, am propus și propun mereu, o să mă auziți, meditație creștă, prin detașare, ne detașăm. În care eu propun și practic, și cu pacienții, cu clienții de la consiliere, practic. Meditația biblică și rugăciune prin detașare, ne detașăm de ceea ce suntem, de realizări, de diplome, de acumările astea materiale care prin muncă, sigur cu ajutorul de Dumnezeu le avem, dar totuși ne detașăm de ele, de spiritul filantropic cât am ajutat, ce am făcut, câte am făcut. Ne detașăm, ne detașăm, ne detașăm și ne apropim de Dumnezeu. Nu pe baza acestor neprihăniri proprii, ci pe baza meritorului Is Hristos. Ne apropiem de Dumnezeu tatăl, prin Duhul Sfânt și go e așa cum suntem. Nu suntem nici ce facem, nici ce am realizat, nici ce ne validează sau nu, ci. Autic, sincer, descoperit. Așa eu cred că trebuie să apropiem de Dumnezeu. Ce ziceți de o amorțire a conștiinței? Când păcatul nu mai este perceput ca păcat, ci este acceptat și este banalizat sau unii, uneori, este atât de exacerbat în medile religioase, păcatul, încât chiar dacă se face mărturire de păcate, chiar dacă se ia cina domnului, chiar dacă omul tot se simte păcătos. Deci asta nu este pentru că odată ce Isus te iartă, am scris în cartea unul din cărțile mele, le găsiți pe bătul Counselling.com, acolo este o secție la un moment dat pe acest site-unde sunt cărțile scrise de mine, am și o carte despre mărturișire a păcatelor, în care după ce am prezentat originea păcatului și conceptul despre păcat și o listă cu aproximativ 400 de păcate, clasate în câteva categorii, am pus accent în ultimele capitole pe starea inimii după mărturițirea păcatelor, pe libertatea în Hristos pe care o ai după ce ești mărturițești păcate, deci trebuie să trești și în libertatea, pe care fiul zice Biblia, dacă fiul vă face liber, veți fi cu adevărat liber. Ce ziceți când compromisurile devin normale? Nu mă judică, nu mă muscă conștiința. Păi dacă conștiința ta mai funcționează din perspectiva spirituală, morală și poate nu mai. normalitate. Nu? Sau disconfortul spiritual dispare. Nu, nu simt că am supra pe Dumnezeu, nu mă accept așa cum sunt. Oare. Mă scuzați să mai servez că cu voi gândi dumă la cei care ascultă o gură de cafia de weekend. Deci, când nu mai simți că ceva e greșit și asta este o problemă. Când nu te mai multe conștiința, când nu mai ai lacri pe obraz, când lucruri care cândva, dacă le făciai plângiai te, pocăai, întorcare Dumnezeu acum, de vinde în normalitate. Încă nu numai atâta vrei să le experimentezi pe toate alea care cândva ai considerat că te pot îndepărt de Dumnezeu. Deci, amorțirea conștiință este o semn al prezenții Babilonului în tine sau dependența de validare externă. Oamenii, statut o aplicere sau eu am observat de exemplu, și închinător de ăștia care au trupe de închinare și fac seminare și conferințe, este foarte bine pe de o parte, ok. Dă văd o sete și o dorință, exact cu oamenii din lume, nu au ei treabă cu transformarea interioară, cum am cântat, cum e perceput, fac ceva seminarii în care ajut, încearcă să. Da, viața lor trăc în compromis, trăc în păcate sexuale, trăc în atâtea și atâtea dimensiuni. Ale întunericului, dar ei sunt mari închinător, fac mari worship, nu știu ce și cu care dragilor, nu dau nume, respect, cred că fiecare om se poate pocări, însă fânt seminare și văzând rezultatele cu oamenii și acei tineri sau acele persoane, nu devin mai Sfinți, mai apropiați de Dumnezeu, mai cu mai multă frică de Dumnezeu, ci din potrivă mai rebeli și mai judecă, fără să țină cont de contexte și lucruri, și de mereu arată spre alții, niciodată spre ei și alte, alte, alte lucruri vreau să spun că aceea este doar o formă de evie, dar fără puterea transformatoare interioară. Nu spun că să nu se facă, este important să se facă seminare biblice sau știu eu. Conferințe, seminare despre închinare, dar închinarea adevărat te transformă. Te transformă, îți dă la o parte măștile, îți dă la o parte dorința de validare, de aprecierea altora, statutul, cum mă văd alții. Și ce dacă te văd că ești mare închinător, să ești mare și ce să împlinește asta dacă Dumnezeu va spune. Plecați de la mine că nu vă cunosc. Doamne dar, nu am scos draci numele tău, nu am făcut nu știu ce, seminarii de ori și pe numele tău, nu am făcut noi seminarii teologice, plecați că nu vă cunosc. De ce? Pentru că iau acești oameni umblat după validare externă. Babilonul trăiește în imagine, nu în adevăr. Deci spiritul Babilonului poate să fie și în biserică, și în cei care. Eu nu spun că toți care fac asta, nu, nu. Dar rezultatul se vede, se vede. Oameni care mereu, alții se devină, proiectează orice. Oice lucru rău, nu vreau să spun mai multe să nu se asocieze, altul e devin, el, dar el niciodată nu-și vede partea, nu își vede lipsurile sau ce n-a făcut sau păcate le ascunse sau nu le ascunde, exact ca și multe exemple și din Biblie, până când vine Natan și le spune asta ești tu. Problema dacă vorbim de David, David și a recunoscut păcată, dar alții când Dumnezeu le arată, devină agresivi, te amenință, neagă, nu-i adevărat. David a spus asta. David a spus da, mă pocăiesc și de ea Dumnezeu la iubit pe David. În chănătorii de astăzi, când le areți închinător în gilimere, da, deci când le areți la unii dintre ei, sunt minunat sau aminați la domă, dar sunt unii dintre ei, că atunci când le areți, unde au greșit, unde unde sunt lucrurile care trebuie să le îndrepte, prezint și tu perspectiva ta, se ascund. Sunt în stare ca și saul să ia surița și să te urmărească, să te ucidă. Nu știu ce a trei să spun asta. Dar atenție, la spiritul Babilonului, imaginea de sine, nu de adevăr. Interesul de validare, preciere, de statut. Și va mai vaice. Anvoanele alea și scena aia. Cât rău poate să facă multe oameni. Avoanele din Biserice și scenele din Biseric. Ia cuiva imaginea asta, scena sau nu mai dă voie sau nu mai lăsa după avon și ca un drog. Nu mai poate face așa ceva. Pentru că asta este spiritul Babilonului, care trăiește în imagine, nu din adevăr. Sau activism fără intimitate. Multă lucrare, multă slugire, multă proiecte după proiecte, dar puțină prezența lui Dumnezeu. Și acolo este un spirit al Babilonului. Poți construi turnuri religioase fără relație reală cu Dumnezeu. Și iată și semne relaționale ale spiritului Babilonului. De exemplu, în familie, în cuplu, control în loc de încredere. Controlezi tot pe partener sau controlezi copii sau într-un mod exacerbat. Nor să înțelegi că ei trebuie să se formeze chiar prin greșel sau chiar într-o biserică sau control în loc de încredere, competiție în loc de complementaritate. Cine mai buni, mai bun decât ce. Dominare subtilă, nu neapărat agresivă, dar o dominare pasivă agresivă. Dragilor, în suflet de exemplu, frica de vulnerabilitate, frica de a te expune de a de a fi autentic, nu, vreți să el vrea sau ia doar lucrurile bune să se știe. Doar lucrurile așa. Ea smerește-te și spune ceva lucruri în public sau am făcut asta și mi-au prins foarte bine. Mi-au fost greu la început, prin an de pastorație, doar să se vadă ce e bun, dar am înțeles ce importantă este autenticitatea și vulnerabilitatea. El spune lucrurile spine care de pun în umbră. M-au venit cineva la urmă. Pe vreo 12 ani de pastorație, am început să devin vulnerabile și au venit niște frazi din biserică și m-au spus frate pastor, nu mai spune asta. Ce le veți s-au dus, Dumnezeu le-a uitat. Sigur, lucruri care se pot spune. Că să mă smerești și să arăți vulnerabilitate. Nu mai spune pentru că am crezut că crezut că e sfânt, sigur. Sigur. Suntem toți Sfinți în Christos, dar trebuie să ne smerim, intenționat și să ne vulnerabilizăm pentru că atunci. Atunci ajungem să putem să iubim și să fim iubiți, și adevărul este că asta învață Hristos. Să nu punem măști pe noi. De exemplu, un lucru este util atunci când vorbești de ceva, să te întrebi tu pe tine în sus. Și acum, de exemplu, în spiritul acesta Babilonul întreabăte. Oare locuiesc aceste caracteristici în mine? Sau întrebări terapeutice care le folosesc foarte precis în procesul de confruntare direct. Ce se întâmplă în tine când nu controlezi situația? Devi panicat? Sau care este frica din spatele nevoie de a conduce, de a face, de a lucra, de a face evenimente, care este de fapt, frica sau care este de fapt, ce vrei să, ce este în spatele acestor acțiuni atât de una după alta, atât de multe, și atât de accentuat pe tine, sau când ai învățat că trebuie să fii tu cel puternic sau cea puternică. Sau cum ar arăta pentru tine siguranța real într-o relație? Ce ar trebui să se întâmple? Până ce aceste întrebări? Ișrea din Babilon, în mod practic, nu teoretic, nu este religioasă. Este profund transformatoare. Ne întoarcem la o reală dependență de Dumnezeu. Doamne nu mai vreau să controlez totul. Vreau să lăs în mâna ta, vreau să mă los controla de tine, chiar dacă parcă totul s-ar pierde din control. A permite să fii văzut, să fii autentic, a permite să nu ai toate răspunsurile. Este greu, foarte greu pentru unul care s-a pretins că știe toate că el nu e divină, că altul e divină, că pastor e divină, că cu tare divină. Dar aici se redefinește puterea. Nu control, nu dominare, ci o stabilitate interioară, o capacitate de a iubi fără frică, de a fi vulnerabil. Asta este doar o perspectivă scurtă, timpul trece și vreau să merg la esență din nou. Să revin la esența acestei teme. Și pentru că am spus că spiritul Babilonului poate să fie în interior, nu într-o țară. Mai puneți întrebările acestea vreau să te controlezi și să te verifici că Biblia spune pe voi înscri vă verificați-vă dacă sunteți în credință. Am nevoie să controleți totul ca să mă simt în siguranță. Mă liniște profund lucruri care îsapă din mâinile mele sau la identitate de exemplu, identitatea ta. Cine cine ești tu dacă nu mai realizezi sau nu mai ai statuta sau nu mai ai imagine sau mai e spe scena aia, numai ai chitarea aia în mână sau tobele sau orga sau știu eu sau avonul în fapt. Cine mai ești tu? Cine mai ești? Dacă ți- tot, mai știi cine ești? Babilonul oferă identitate prin succes de Dumnezeu vrea să oferi identitate prin relația cu el. Pune și această întrebare legată de zona asta compromisurilor. Există lucruri despre care știi că nu sunt corecte, dar totuși le-ai normalizat? Mi-am ajustat valorile ca să mă potrivesc cu mediul. Vedeți? Babilonul nu forțează, ci se duce. Înce imperceptibil aproape. Sau la zona asta de validare întreabăte, am nevoie constantă de aprobarea oamenilor? Au trecut de ultimul eveniment pe care l-am făcut. A trecut două luni de zile. Trebuie să mai fac altul pentru că simt că nu mai curg a precierile, simt că nu o să spui asta niciodată, dar de ce faci? Ț-a vorbit Dumnezeu? Alții profetesc mai mult decât i să ai în toată viața lui, profetesc într-o lună sau într-o săptămână, alții fac evenimente de la zona de închinare până la zona de seminarii teologice așa mai departe, tot timpul învață și nici atunci sunt învățați. Pentru că de fapt, nu e vorba de învățat, e vorba de prezența lor, de validare. Mă defines prin cum sunt perceput sau în părți de Dumnezeu este înăuntru tău, ești liniștit și în anonimat, și într-o stare de meditație, când ești într-o disciplina solitudine, adică ești singur cu Dumnezeu. Dar ce să vorbim de relația cu Dumnezeu? Este relația ta cu Dumnezeu autentică fără activitate religioasă fără evenimente, fără dacă oprești tot ce faci pentru Dumnezeu în ghilimere, mai rămâne ceva între tine și el, între tine și Dumnezeu? Încă o dată spun asta. Dacă oprești tot ce faci pentru Dumnezeu, mai rămâne ceva între tine și el? Să ești validat ma prin ceea ce faci. Dacă da, înseamnă că ești mândru sau mândră și ai o neprihănire propria, te apropii pe baza, ceea ce faci, ceea ce el a făcut pentru tine. Deci poți construi lucruri pentru Dumnezeu, într-adevăr, e bine, nu don't get me wrong, și totuși să fii departe de el. Deci hai să concluzionez că timp trece. Și vreau să confrunt blând așa, ascultătorii mei cu tema asta. Este ușor să spunem, problema este în America sau problema este în Europa sau Israel este problema sau Iran este problema. Sau, sistemul este problema sau nei imet, oricare. Dar adevărul este mai incomod atunci când spunem problema poate începe în inimă și apoi se proiectează în sistem. Cum ieșim din Babilon? Că Biblia ne spune ești din Babilon. Nu înseamnă mute-te într-o altă țară, du-te în Africa, du-te în Australia, du-te, nu știu, într-o țară în care nu este așa expusă confruntărilor acum politice, economice, geostrategice, bla bla bla. Schimbă cultură. Nu! Ci lasă sistemul să iasă din tine, să nu se lipească de tine. Nu lăsa sistemul să intre înăuntru tău. Poți trăi în America și să nu fii în Babilon, poți trăi în România și să fii profund prins de sistemul Babilonului. Păi că în final Babilonul nu este unde ești, ci ce te stăpânește. Și îmi place să înghei o rugăciune, în care aș dori să te unești cu mine în Duhul și să ne rugăm astfel, doamne Dumnezeule. În liniștea acestui moment venim împreună înaintea ta, nu cu măș, nu cu justificări, așa cum suntem, că tu ne cunoști, nu ne putem ascunde de tine. Te rugăm luminează în inimiile. Arată-ne dacă există noi ceva din Spiritul Babilonului, ceva ce am tolerat, justificat sau chiar îmbrățișat fără să ne dăm seama. Doamne, dacă noi există dorința de control, rupe această nevoie de a ne simți control. O nevoie care ne rupe, doamne, și rupe eu din noi, pentru că ne rupe în interiorul nostru, învațene să ne încredem în tine în puterea noastră. Dacă ne-am construit identitatea pe succes, pe imagine, pe validarea oamenilor în biserică sau în afara bisericii, dă râmă cu blândeța acestei temeli, acești piloni, aceste temelii false și așează din nou puterea adevărului, că suntem aici tăi. Și adevărul că suntem iubiți de tine și asta ne este de ajuns. Dacă ne-am compromis, dacă am numit normal ceea ce tu numești păcat, dă ne sensibilitate în inimă și ajută-ne să ne pocăim fără din nou vi în conștiință. Doamne, liberează-ne de tot ce ne leagă, de frici ascunse, de nevoie de control, de dorința de a părea în loc de a fi, pune noi o inimă curată, un duc nou, un duc statornic, o dorință sinceră după tine, ajută-ne să trăim în această lume, dar să fim formați de tine, nu de ea, de cuvântul tău, nu de Spiritul lumii. Să fim prezenți în Duhul nostru, în prezența ta, nu doar cu doar în persoană, ci și cu mintea cu sufletul nostru, să fim lumini, nu reflecția întunericului și mai presus de toate doamne, adune, aproape de tine. Pentru că doar în prezența ta, orice Babilon își pierde puterea. În numele Domnului Iisus. Amin.