Există un personaj care leagă Marea Unire de ecologie. La Adunarea Națională de la Alba Iulia veni și un tânăr reprezentant al comitatului Alba de Jos. Avea doar 29 de ani și avea să devină cel mai tânăr membru al Marelui Sfat Național, cu funcție de secretar sau notar. Era nepotul lui Iuliu Maniu și era educat în drept și economie politică la Budapesta, Berlin și Munchen.
Tânărul se numea Ionel Pop.
După Marele Război, se dedică avocaturii, politicii, dar și mai mult publicisticii. În 1933 înființează revista Carpații, de vânătoare, pescuit, chinologie. În limitele vremii, sub ochiul de redactor șef al lui Ionel Pop, apar articole conservaționiste, scrieri care conțin un ecologism embrionar, dar și mici briliante literare semnate de însuși editorul revistei, Ion Agârbiceanu (în plină glorie literară), Brătescu Voinești (înainte de a îmbrățișa cele mai abjecte derive legionare și antisemite) sau Mihail Sadoveanu (semnatar al unor articole extraordinare ce pot fi etichetate fără dubiu: eco).
Marele scriitor, Sadoveanu adică, după ce descoperi deliciile comunismului și fu instalat președinte al Marii Adunări Naționale, avea să îl salveze pe Ionel Pop de închisoare grea. A pătimit doar o jumătate de an în beciurile Securității în 1948. Apoi s-a retras; comuniștii îi furaseră toate proprietățile printre care și cabana de lemn de pe Valea Frumoasei din Munții Șureanu.
Tot Sadoveanu l-a convins în timpul anilor negri ai stalinismului să se dedice literaturii – să-i spunem cinegetice. Începând cu sfârșitul anilor 1950 Ionel Pop avea să lase 22 de volume printre care „Întâlniri neașteptate”, „Hoinăreli prin natură” sau „O palmă de râu” – dedicate înțelegerii naturii și, rareori, a oamenilor din munți. A scris un singur volum de ficțiune, romanul „Inima pădurii”, o minune a literaturii românești.
Ionel Pop muri la 95 de ani în anul 1985, ultimul delegat la Unirea de la Alba Iulia.
Biograful lui Ionel Pop e unchiul meu, venerabilul profesor George Limbeanu de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, autor al cărții „Ionel Pop. Meandrele unui destin sau patima nemuririi”. Volumul e un mix reușit de biografie și critică literară.
Mi-am vizitat unchiul în niște zile de vară la casa lui din Mărginimea Sibiului, ridicată într-un sat paradisiac, Vale, undeva între Săliște și Sibiel. Am jucat șah, am destupat vinuri moldovenești și am vorbit despre al nostru Ionel Pop.