Centru Vechi #19. Ionuț Sibian, societatea civilă și dușmanii ei

La finalul lui 2025, societatea civilă din România și-a măsurat impactul asupra societății, iar veștile sunt mixte. Conform celui mai recent Barometru al Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC), realizat la doi ani după precedentul, două treimi dintre români au avut contact cu un ONG, au crescut donațiile, redirecționările din impozitul pe profit, semnarea de petiții și participările la proteste, iar nivelul de încredere a rămas constant. În schimb, a crescut polarizarea, pe fondul avalanșei de fake news și a campaniilor conspiraționiste. 

Ionuț Sibian, director executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), este printre cei mai în măsură să vorbească despre rezultatele acestui studiu, motiv pentru care este invitatul acestei ediții Centru Vechi. 

Nu înainte ca gazdele podcastului, Teodor Tiță și Vlad Tăușance, să vorbească despre o altă dilemă a guvernului Bolojan: în goana de a face economii și a-i pedepsi pe cei care-și cresc veniturile cu doctorate nemeritate – după cum știm deja, se iau pe la diverse pe la academii cu trese și universități private –, sunt pedepsiți și cei care au muncit pe bune pentru diploma lor. 

---

Află mai multe despre Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă.

Filmul lui Yorgos Lanthimos, „Bugonia”, poate fi văzut pe Rakuten.

Filmul e un remake după „Save the Green Planet!”, de Jang Joon-hwan, care nu e disponibil pe aplicațiile de streaming.

Cartea „În căutarea românului perfect” de Marius Turda a apărut la Editura Polirom.

Noul album al lui Morrissey se numește „Make-up is a Lie” și poate fi ascultat pe Spotify. 

---

Pe Teodor Tiță îl găsești și pe X, iar pe Vlad Tăușance pe Instagram. 

---

Urmărește Centru Vechi pe YouTube, Apple Podcasts, Spotify.

---

Centru Vechi este prezentat de Vlad Tăușance și Teodor Tiță, și este produs de Mihai Ghiduc. Podcast filmat și editat la Core Media Studio. Fotografii de Alex Negulescu. Grafică de Cristian Melinte. Fundal sonor: „București” de hroma.

Transcript

Eu doctor, tu doctor, toată lumea doctor

SPEAKER_01 0:15

Când am făcut scedința de dinainte de episod, Vlad și comihai producătorul nostru au propus diverse subiecte pe care să le discutăm în introducere înainte de a trece la invitate. Și una dintre ele era problema asta pe care o vedeți cu toții de ceva vreme a sporului de doctorat. Am aprins așa un pic și era să ne consumăm energie înainte să dea drumul la camere colegii noștri, am decis să ne oprim și să reluăm cumva discuția. Cam din punctul în care am lăsat-o înainte să începem înregistrarea, vreat zice vrea de zis. Păi tu e nervost.

SPEAKER_03 0:54

Tu decup număs și înjureți guvernul. Eu cred că nu pot să înjuș guvernul și dacă vorbim de banțeluțe până la urmă sau care.

SPEAKER_01 1:02

Vreau să stabilim un lucru. Nu mi se pare normal din poziția în care suntem noi să fim de partea guvernului, decât accidental și cu multe asterit scuri.

SPEAKER_03 1:11

Doar când traversăm pe la victorie avem voie să fim de partea guvernului fizic cu picioarele. Eu sunt mediu supărat în sensul că cu inima mea e așa ruptă, știi, ca meșterul manul de între zidește și iubește, iubește zile sau așa. Respectiv, da, e veste prostăte, s-a tăiat din sporul de doctorat, care era undeva pe la 900 de lei, acum e 550, un spor pe care posesorii de doctorat îl adăugau salariul. Dacă sunt să ne gândim la procentul de impostor între doctorații din România bine scosă în evidență decât prietenul meu strile aș arcan. Mă bucur că sunt niște impostori care iau mai puțin. În același timp, având în vedere numărul mic de profi, mișto dedicat în Universitarul Românien, unde chiar avem nevoie de doctori cu diplomă care se predea, veți proasta. Sunt niște oameni pentru că banii chiar contau, care câștigă sprebiarea la mie de euro, care era valabilă acum câteva timp, acum cu inflația. Sunt practic așa mai de euro de pe bremuri. Pentru care 50 de lei în plăs în minus poate să însemne, mă duc sau nu mă duc, nu știu, la film sau la mașă.

SPEAKER_01 2:39

Aici discuția nu este despre doctorat, adică să agăță de el cumva să mai ia niște bani. Dar pe la oameni discuția este despre cum sunt plătiți niște oameni din sistemul public, de ei vorbim în principal, cum sunt plătiți oamenii din sistemul public și din ce văd eu mi se pare că nu e corect aranjat cumva. Iar stric la chestiune asta cu doctoratele, să înfiecare, menționată-o pe Emilia Sherkan. Păi nu cred că are Emilia Șerkan suficiente vieți, nu știu, în hinduism ca să analizeze toți impostorii care au doctorat.

SPEAKER_03 3:15

Că cred că blocăm softul antiplaciat la nivel global, adică nu avem server de plagiatul.

SPEAKER_01 3:20

Dar e o soluție la asta cu doctoratele, nu știu, mi se pare, aparam, cred că cred că am mai văzut cu undeva. Mi se pare, să bloquez toate doctoratele alea, le treci prin soft antiplaciat, ce e plagiat peste, nu știu, un procentuare care spună cei care se pricep, este luat la verificat și plătit doar după. Și din urmă dacă se dovedește că nu e plagiat. Adică în momentul ăsta avem tot felul de academii de securiști și alte de astea care cu asta fac.

SPEAKER_03 3:51

E așa un pic mai doctoral radical, mai doctor radical în chestia asta și mai trea mai la redăcină în bucățele ca un doctor dacă nu o să dau pe post, respectiv, aș declara nu doctoratele misie de către Academia de Securitate și pe asta maniere pe unde au trecut toți. Dom'le, șapte astea din ce ai produs în plagea, înseamnă că e o bubă pinteră. Cei care chiar vor să fie doctorți să mai tragă o dată prin proces că sigurau timp legă.

SPEAKER_01 4:22

Teoretic, dacă au lucrat, dacă lucrat la un doctorat, ar fi destul de oșor să mai susținută. Adică aici să simt să spună.

SPEAKER_03 4:29

Dar la universitate la o universitate, cum să zic, cu reputație nu la o fabricuță de diplomă. În același știam, contextul acesta i-a dat ocazia fostului meu profesor, că estean Preda, această prezență constant în emisiunea noastră, să se manifeste în direct, cum ști el mai bine, frizând ridicul, ca de multe altorii în viața asta, tăindu-și o copie sau mă rog, original legalizat a doctoratului francez pe care îl are, spunând domle, dacă nu contează doctoratele în țara asta, mi alta și eu.

SPEAKER_01 5:07

Dar acum Cristie preda a făcut un gest așa un pic mai excentric, că este acord cu gesturile excentrice, adică au încercat să pună pe agenda un anume punct de vedere, și iată pe noi acum discutând despre el. E reușit! O să răsta ce mai reușit.

SPEAKER_03 5:23

Da, dar nu cred că e face bine, că nu e. Dar nu spuneți-vățile sale scenice, să-i spun așa, nu se ridică la înțimea calităților sale academice pe care nu le negă.

SPEAKER_01 5:33

Nai cum să înge, foarte greu să lănci pe Christi Pred. Este un om din academie cu care poți să fiți sau să nu fii de acord, dar e confirmat din multe poziție.

SPEAKER_03 5:44

Este confirmat, este confirmat și dar în același știți nu, e dovadă că doctoratul acela nu. În alt, nu e un license to kill ca la James Bond. Faci doctorat în Franța, îl primești, primești acolo academice și suportul profesional al numelor mari ale planetei pe zona ta de competență, și ajunge să faci campanie pentru teotra în drafir. Dacă vă amint episodul. Și să te plimpe plajă cu el na udrea în brăcat în trico.

SPEAKER_01 6:17

Deci, sunt mai mulți care sunt așa și nu cred că crede nim.

SPEAKER_03 6:26

La universități franceze de elite au făcut chestia asta, asta și mie, în România.

SPEAKER_01 6:31

Îți arăt încă un personaj care este făcut foarte grăgios, public, nu am zis că nu am să cred că așa.

SPEAKER_03 6:38

E pe o chaîne.

SPEAKER_01 6:39

Da, dar uite la Daniel Funeriu, de exemplu. Care este de o exccentricitate absolut amuzantă din punctul meu de vedere. Să-i atât în serios, și pune așa. E creator de conținut, Daniel Funerilor. Nu, creator de conțimul. Dar noi, nu, nu, nu.

SPEAKER_03 6:57

Deci, dacă să-l compari, să-l compari pe Daniel Funeru cu Cristian Preda ca prezentă scenică. Este ca și cum le compara pe Robert Deniro cu Florim Piesic Junior, adică nu, funerilor este personaj și acting, adică e bun. Cruz, are niște. niște nervi, niște furi, are o prezență scenică. Adică omul simte publicul, simte scenă. Ce critic la domnul Preda, de multe ori este inadecvarea. Atât ca opțiuni politice, cât și ca prezență publică. Adică strădențe din astea. Mie sănă. C accentul ăla franțești când zici lăhă, știu?

SPEAKER_01 7:39

Mărg, nu sunt schimbări a despre Christian Preda, nici nu mi-am propus chestia asta. Mie nu mi se pare așa grav ce face cristii Preda când ziceam că nu mi-am propus să ne apărat să-l apăr, dar gândite-te în ce mediu funcționăm acum. Ca să punem cumva în context gestul lui de-ași rupe doctoratul direct la televizor în emisiunea Roxanei Lăsărescu. Cât stridenți în jur? Te uiți la pot, te uiți la aur, te uiți la Hubertumă, te uiți la Rareșogan. Mai e strident cristii predan, pus lângă oameniști.

SPEAKER_03 8:19

C un liberal care în momentul în care vine vorba de privilegiile lui, uite liberalismul și mâna invizibilă pieței, și faptul că la următorul universității este să creeze oameni pentru piața muncii. Da, e stridentă și prezența lui. Domnul Freedom uită că a condus o facultate, facultate importantă a științe politice și administrative, și din calitatea asta de nu știu, de reprezentant al făcutății, era în contact cu realitățile dure ale învățământului românesc. Un învățământ nu produce suficienți absolvenți de studii superioare sunt cam la jumătate al norme europene, atât în ceea ce privește tinerii care fac acum facultate, norme undeva pe la 40 din tineri între la 20 ceva de ani care sunt în procesul de a obține diplomă de urmani niște cursă în universitate, în 40, noi suntem pe la 20, 22, 23, pe undeva pe acolo, iar la procentul de oameni posesori de diplomă, nu din asta de, nu știu, sau bună sau fia, ci din aceptă diplomă de licență, suntem undeva pe la 17% când urane undeva la 35. Bă, nu stăm bine. Hai că avem suntem proși cu acte.

ONG-urile sub asediu

SPEAKER_01 9:43

Sau mă rog, la lipsa lor. Eu sunt de acord, sunt perfect de acord cu tine că nu stăm bine, dar ce s-a întâmplat acum este că s-a luat o decizie în care mulțimea doctorilor din România a fost pedepsită. Asta înseamnă că niște impostori să ia mai puțin bani, dar și niște oameni care și au luat doctoratul pe bune să ia mai puțin bani. Nu înțeleg ce am rezolvat cu asta. Am făcut o economie la buget din care probabil o să fie secretarul general al guvernului zigriă. O să lasăm de partecirile prin zona academică românească și să ne întoarcem acolo unde ne place nuă mai mult, și anume, în societatea civilă. Societatea civilă care între noi vorba e cel puțin din punctul de vedere, este din ce în ce mai asediată. E tot mai greu să fii activist în România în zile astea și o să lămârim dacă am sauptate cu ion Sibian, invitatul nostru de azi. Euț este președintă directorul executiv al Fundației pentru dezvoltarea societății civile FDS. Și membru al Comitetului Economic și Social European cu o funcție foarte înaltă, așa pe la Bruxelles. Poate apucăm câteva minute să discutăm și despre ce face cesul ăsta că la românesc am știm ce face. CS. CS, pentru că la românți știm că e ocupat mai degrabă să ștăm vireze fără să gândească foarte mult. Orice vine din partea guvernului. E foarte greu să schimb ceva acolo, deși teoretică acolo ar trebui să se schimbă lucruri. Eu nu sunt bine venit. Spunem dacă greșesc când zic că e mai greu să fi parte din societatea civilă în anul domnului 2026, față de, să zicem, nu știu, în 1991.

SPEAKER_00 11:39

Acum, eu cred că era greu și atunci, dar aveam mai mulți sprijin. Ce înseamnă sprijin pentru mine, ambasadele, și procesul de adăare la Uniune Europeană. Pentru că în acel moment, pentru toate reformele, politicile publice, în care societatea civilă era implicată sau era motor, inițiator, avea sprijinul Comisia Europene, mai sprijinul ambasadelor, lucrul ăsta se simte tot mai puțin în zilele noastre, și atunci trebuie să ne descurcăm cum putem.

SPEAKER_01 12:18

Păi și atunci cine a rămas lângă societă civilă, dacă nu mai e Comisia, nu mai e obiectivul la mare național, dar la Uniunea Europeană, nu mai avem un obiectiv mare acum, obiectivul e să supraviețim sau nu știu care. Nu mai sunt ni toate ambasadele sau sunt mai discrete din expres.

Cine sunt susținătorii societății civile

SPEAKER_03 12:33

E mai bine să nu avem toate ambasările ca ambasarul în Statele Unite între timp de dușman, nu mai e prietenul. Dar ce în Statele Unite nu mai neapărat prieten în societă civile.

SPEAKER_01 12:43

Deci, cine a rămas îngătatea civilă?

SPEAKER_00 12:46

Păi, trei actori au rămas în societă civil. Comisia European a rămas în societatea civilă. Vorbea de ces, acolo unde eu activez, Comisia Europeană a propus o strategie pentru apărarea societății civile. E un mare câștig pentru noi, f de SC, împreună cu Ocălți din Ungaria și Stefan Batorii din Polonia, am propus această politică acum 10 ani. Am început cu Parlamentul în râs în față. Au zis, aveți programe de finanțare este strategia noastră pentru societate civile. Ne-am spus nu, vrem mai mult. Există acum această strategie adoptată de către Comisie, și este important cum implementăm, cum punem presiune.

SPEAKER_01 13:32

Dar care să facem o știre cumva din strategia asta, care sunt cele două trei direcții male ale strategii.

SPEAKER_00 13:38

Cele două trei direții mare al strategie și următoare, instrument de apărare a spațiului civic și organizațiilor neguvernamentale, adică dacă ai un guvern, gen guvernul urban din Ungaria, și vine cu legislație prin care să restrâng spațiu civic dreptul de asociere, să pună bețe în roate, intră pe aceeași categorie cu rule of law, cu justiția. Asta înseamnă că statul îi pot fi oprite fondurile de la Bruxelles. Un alt mecanism e legat de apărarea activșilor civici e un semnal foarte important din partea Comisiei. Și un alt instrument legat de această strategie este finanțarea. Și există acum un program care se numește Agora EU. Eu am fost raportorul CSP acest program, care în propunerea Comisiei vine cu o dublare a bugetului pentru programele destinate societății civile. Vorbim de 8,5 miliarde de euro pe viitorul cadru financiar mun, din toată Europa. Din toată Europa. Dar în situația în care discuția la Bruxelles este despre tăieri și reducerea bugetului, faptul că societatea civilă primește dublu, e un semnal foarte important. Știu că la Bruxelles ok, hai să vorbim, facem strategii, dar la final vreau să vă bugetul. Acolo vedem care e tendința și valoare unei strategii. Deci suntem în momentul ăsta cu aceste inițiative, și eu cred că comisia e un apărător al societății civile europene, al doilea cred că la anumite state membre încă sunt de partea noastră în basadele țărilor nordice și mai ales Norvegia. Norvegia împreună cu Islanda și Liechten, pentru că eau format acest europe în economic area, spațiu economic european, este cel mai mare finanțator după Comisie și suporter al societății civile. Urtorul program pentru societate civilă pe care sperăm să-l anunțăm cât de curând, are o valoare de peste 50 de milioane pentru societatea civile. Nu e numai despre bani, este și despre faptul că întotdeauna i-am simțit alături de noi că ne apără că în anumite momente primim legitimitate din partea lor. Un alt astfel de mărtor este guvernul veție. Guvernul veției continuă să sprijină prin programele lor cu statele din Europa centrală și de noi membre, societatea civilă. Programul este deja în derulare, vorbim de 20 de milioane de euro. Un alt actor important este cetățeanul. Dacă ne uităm la ultimul barometru pe care noi l-am publicat în zilele trecute, observăm că cetățenii au încredere în sectorul neguvernal, în societate civilă, aproximativ 50%.

SPEAKER_01 16:46

Deci foarte mult pentru România, unde politicienii sunt pe la 20%, nu?

SPEAKER_00 16:51

Dacă ne uităm la alți actori din lumea asociativă, sindicate sau instituționare, partidele politice, observăm că ei sunt într-o parte descendent pe când noi, în ultimele 3 barometre ne menținem cu un nivel de încredere de aproximativ 50%.

SPEAKER_01 17:08

Deci, cumva populația crede că societatea civilă, organizațiile non guvernamentale și fac treaba pe care datoria pe care și-au asumat-o și respectă misiunea, în timp ce simt că sindicatele nu prea fac asta și nici partidele nu prea fac asta, cam asta e.

SPEAKER_00 17:27

Concluzia și mai mai încă un lucru important în acest barometru. La întrebarea dacă consideră organizațiile neguvermentale ca importante pentru o țară democratică, peste 60%. Dou-tră au răspuns că nu poate exista democrație fără societate civilă.

Societatea necivilă

SPEAKER_01 17:50

O întrebare mai amlă. Am aflat cine sunt oameni, cine sunt instituțiile și oamenii care sprijină societatea civilă, dar cine sunt dușmani în societă civile, despre ce ne vorbim?

SPEAKER_00 18:03

Păi, dușmanii în societății civile, nu ești tu. Sunt prietenii. Petenii, sunt, în general, formațiunile politice de extremă dreaptă. Și mai nou avem o așa numită Uncivil Civil Society care este foarte legată de aceste mișcări politice și care contestă societatea civilă clasică care e atașată valorilor europene apartenenței noastre la Uniune Europeană, la NATO, drepturi, solidaritate. Cam asta e scena în care încercăm să răzbim în aceste zile.

Încrederea în ONG e ridicată

SPEAKER_03 18:49

Studiul despre care vorbește, despre care să tot vorbim în următoarele minute, face distinția între societă civilă bună și societă civilă antisocietate civilă cumva, pentru că voi aveți respondenți din organizația neguvernamentale. Unele dintre ele au virat, s-au dus în alte zone, altele nu se neapărat căutate să zic la adeneul etic sau la deneur ideologic. Aveți și o vedere, să zic, din avionă asupra, nu știu, cum e pățit sectorul neguvernamental de la noi, adică progresist versus.

SPEAKER_00 19:31

Asta e o întrebare foarte bună. În studiile noastre nu avem această delimitare între organizații progresiste, organizații conservatoare. Nici în studiu, nici în barometru. Însă ceea ce pot să-ți spun din datele pe care le-am colectat, e faptul că cetățenii apreciază organizațiile care sunt în strânsă legătură cu ei. Organizații de pe urma cărora au beneficiat cu un serviciu. Fiecele organizații sociale din domeniul serviciilor sociale, fie că vorbim de organizații din zona de servicii de sănătate, hospit ca sa speranțe. Toată lumea știe despre această organizație în România atunci când are nevoie de îngrijiri paleative. Nu știu că vorbim de salvați copiii care are rapoarte cu privire la buling, cu privire la impactul emoțional versus internet, rețele de socializare. Fiecă vorbim de organizații civice, atunci când întrebat pe respondenți cum au intrat într-o legătură cu organizațiile neguvernamentale, de unde știu de el, răspunsul a fost prin informare. Asta ne duce spre organizațiile civice, și cred că e un menu interesant la care să ne uităm din perspectiva ceea ce simte cetățeanul ca ajutor sprijin implicarea din partea organizațiilor civice. Dacă ne ducem la tineri între 18 și 29 de ani, acolo vedem voluntariat, vedem participarea la proteste, de exemplu, vedem participarea la acțiuni civice, este un alt trend în acest grup de vârstă. Mai mult decât atât. Cetățenii care au încredere în organizații neguvernamentale, sunt cei din orașele mari, cu studii superioare și din grupele de vârstă despre care am pomenit mai devreme. Cu când le ducem în și cu pregătere femei.

SPEAKER_02 21:48

Educator cu studi superioare.

SPEAKER_00 21:52

Cu când ne ducem în afara orașelor mari, procentul scade, și cu când ne ducem spre grupul de populație 60%. De exemplu, acolo încredere este undeva 36% dacă nu mă șel. 189 de ani, orică spre 60%. Și mai au un lucru interesant care pe mine m-a surprins regiunea, care credeți voi că este regiunea din România unde cetățenii au cea mai mare încredere în noi în gerul.

SPEAKER_01 22:17

O să încerc eu așa fără să nu și un fel de informație în Moldova poate?

SPEAKER_03 22:20

Da, și eu pe Moldova și poate.

SPEAKER_00 22:22

Dar eu aș fi pare pe Transvanie.

SPEAKER_03 22:24

Nu, Transvania are încă mecanisme social, adică are n are așa de mare nevoie de societă civil, adică are încă niște structuri și de familie, și mai patriarhale, și obiserică poate mai prezentă și niște comunități mai ținute la un loc.

SPEAKER_00 22:38

Unde în regiunea Moldovei avem multe organizații care lucrează direct cu beneficiarii. Pe zona de servicii sociale, educație, incluziune, și asta e interpretarea mea, cred că din cauza lor avem aceste cifre.

Cum se repară deșerturile civice

SPEAKER_01 22:55

Dar nu avem niște șerturi, că eu, spre exemplu, am mai fost așa mai ținut niște ateliere prin tot felul de zone din țară, inclusiv Transilvania și Moldova, dar am avut o senzație că în zona olteniei, de exemplu, un stă de deșer nu numai propriu zis, dar e și informațional, și civic, și nu știu, pare că e ceva acolo, nu se mișcă mare lucru. Se vedea asta și înnainte de oltenie, că e un e o pălăre largă. Am voie să generalize oltenia că sunt pe jumătate ultimă.

SPEAKER_03 23:26

Ok, ai grijă, grijă, grijă.

SPEAKER_00 23:28

Când am venit eu la FDS, veneau diferit junator la noi și ne rugau, din baza noastră de date, să le pună la dispoziție câteva organizații din sudul Românie. Era foarte greu să le găsim. Acum sunt mai multe. Observăm și la competițiile de proiecte pe care le lansăm. Primim mai multe proiecte din regiunea asta. Și una dintre cauze pentru care situația se îmbunătățește ușor e lucrul unor organizații la firul iebilă. Să spun mulți. Pacul, de exemplu, care lucrează cu facilitate comunitară ce care lucrează cu organizații și cu grupuri de cetățeni din sudul României. Organizații care au investit în zona de economie sociale, cum e Roman American Foundation, am creat prima cooperativă la vidra producător de roșii, orice roșie cumpărați voi acum dintr-un anumit supermarket sau salată, este produsă de această cooperativă și noi la super market, că este mega imaj. Asta a fost un proiect în sud pe care noi l-am implementat cu sprijinul România American Foundation. Pe programul Active Citizens Fan, norvedienii, programul trecut, au creat inclusiv o federație a organizațiilor din sud, care sunt 18 organizații. Suntem optimiști că încet încet. Și în sud și sudestul Românii, încep să crească.

SPEAKER_03 25:02

Crește mangă în deșulteni, cum au venit, dacă nu mai crește grâul, măcar mango. Sunt clari indicători în acest barulament în care se îmbunătățesc. Donațiile, participă semarea de petiții, participarea la demonstații și la moră acțiuni din aceste activiste. Nu putem să vă spun acolo pentru cine și lumea în stradă, dar ieștânt în stradă până la urmă e o practică sănătoasă, întâlnește imunitatea la bul și printre altele. Pe de altă parte, clar da, profilul în jourilor crește. Era, mi aminteles că acum, nu știu, 10 ani, poate încrederii. Cam la cuada încredere instituționale. Deci acolo cu presa, parlamentul și așa de fără.

SPEAKER_00 25:53

În 2010 porneam de la o altă cifră și evoluția 2010-2025 este una pozitivă. Atunci vorbim de aproximativ 40% încredere, deci 10% în 15 ani într-o atmosferă în care au existat atari constante asupra societății civile și finanare minimă din partea bugetului de stat, eu consider că rezultatul este un.

Ministerul finanțărilor

SPEAKER_03 26:29

Unde am pierdut teren? Că sunt și zona în care pierdem teren, nu știu, crește asocierea ONG-ărilor cu teoriile conspirație. Ne întoarcem la cu furată de copii, matriculate de mașină și nu știu ce mai faceau ambulanțele care furut organe. Care crede zona în care am pierdut.

SPEAKER_00 26:53

Păi aderarea noi europeană a avut premienți și organizații care au pierdut. Pentru că multe dintre organizațiile neguvernamentale care au apărut după 90 au apărut printr-o finanțarea unei organizații din străinătate, unei ambasade, unui donator. În momentul 2007, în care donatorii americani din țările unii Europene au spus stop joc, în momentul ăsta sunteți stat membru.

SPEAKER_03 27:25

Așită lumea civilizată, poștina.

SPEAKER_00 27:27

Uniunea europeană, banii și guvernul România. Ori aceste organizații care nu au avut capacitatea să-și remodeleze strategiile, au pierdut. Un alt grup de organizații care pierdut au fost acele organizații, unele dintre ele importante, care au aplicat pe acele furi structurale. Noi avem o vorbă atunci în 2007, fondurile structurale sunt sărutul deavorilor. Pentru că am avut proiecte cu bugete enorme de 5 milioane. Organizațiile până atunci au avut probabil buget anual de 5070, deci o creștere majoră de buget, o creștere majoră de staf. Și după aceea statul, care a fost penalizată de Comisia Europeană pentru diferite nereguri. Comisia a oprit plățile, iar statul nu a văzutie ca să finanțe noi. Iar multe dintre organizații au intrat în incapacitate de plată, și a fost un moment de costitură pentru sectorul ONG. Acuma, cei care au câștigat în urma deară au fost cei care au știut cum să joace momentul. Noi consider că am fost unii dintre ei. Țin minte că aveam un consultant american, Ken Philips, care a venit la noializat de bord să lucreze cu FDS. În momentul la noi aveam mare a bugetului de la comisie prin programme de fară și noi zând să termină fară asta, pre se termină în 2007 și ce faceți după aia. Și mulți dintre ONG sau guverni cântau prochodul că fede să, asta e misiunea, termină cu programele de preaderare și de aici. Și el mi-a zis atunci ok, 30% maxim pe fare, 70% trebuie să găsiți alți duator. Nu este numai despre voi. Este despre sector, pentru că în momentul ăla nu era una dintre pușculițele sectorului. Și atunci ne-am dus către busină. Un ministar al lui îngerilor cum visici la multă parte.

SPEAKER_01 29:29

Au rămas chestia asta ca să explicăm foarte clar să nu vor bundear între noi. Și ce se întâmplă este că finanțatorii mai mari sau mai mici vin la FDS și roagă cer ajutorul fede să cerului ca să poată distribui cât mai eficient fondurile. Și atunci fede săcei are acești domn și doamn foarte serios, așa și foarte atenți la cifre care se uită la organizații civice și accepă aplicații în bază cerințelor finanțatorului, după care verifică foarte, foarte, foarte, foarte, foarte atent cum s-au cheltuit bania.

SPEAKER_00 30:06

Mulțumesc pentru această bună definiție a ceea ce face FDS. Dar partea de finanțare e doar o mică parte din ceea ce facem pentru ca organizațiile să fie puternice rezistente, lucrăm foarte mult în ultimii ani pe capacitatea lor. Și nu lucrăm doar cu organizații mari, în mare parte acum beneficiarii, cei mai mulți beneficiarii noștri pe acest segment de creșterea capacității sunt organizații medice și organizații mici din afarea bucureșului. Deci investim într-o societate civilă care să fie distribuită uniform, nu putem lucra doar la București, Cluji și cu societatea civilă. Părintele noastră strategii. Lucrăm cu ei pe strategii, pe bucătărie interna și le dăm și mici granturi. Că ceea ce învață la aceste traininguri, la discuțiile one-to-one cu colegii mei, la dumitrescu el este, the father figure al acestui extra. Asta facem, le dăm și un mic buget prin care să punem în aplicare ceea ce au învățat. Și revenind la faza cu bugetul, am reușit să se convince multe dintre companiile din România să se uite dincolo de proiect, de activitățile din proiect și să investească în capacitarea organizație.

Lobby pentru cauze bine

SPEAKER_01 31:31

Dar acum, cum ați convins companiile de România, că i-a duc aminte că, acum vreo 10 ani de zile, companiile din România erau foarte relaxate, totul mergea bine, totul era ok. Pra să se uitați. Cam vreau de orice avea eticheta asta de civic, pentru simplu motiv că nu vreau.

SPEAKER_03 31:50

Plante o copa și pomăul încă.

SPEAKER_00 31:53

Păi noi sunt le convingem cu date. Asta e a treia secțiune activității fedece. Noi când a ducem la întâlnire, ne place să ducem cu date. Nu vorbim din impresii personale ce vedem pe la televizor. Asta sunt datele. Unde trebuie să intervenim, unde e nevoia cea mai mare și unde e potențialul societății civile să livreze. Și partea asta de cercetare încă de la începutul FDS. Din 1996, când am început să lucăm prima dată cu John Hopkins University din Statele Unite, să definim sectorul neguvernal. Deci, asta e o zonă importantă parte de cercetare, și mai am încă o secțiune de activitate importantă a FDS, ce de advocy. Am fost întotdeauna prezenți în ceea ce privește o legislație friendly pentru sectorul neguvernamental. Vorbim de legea.

SPEAKER_03 32:45

Pentru cei care au desam, nu știu, internetul mai târziu, o advocăție lobby pentru cauze bune, pentru mari cauze, adică ce face? Lobbi foarte good, cum ar venit, foarte bad, și nu pe bani.

SPEAKER_00 32:57

Și nu pe bani. Vorbim de legislația cu privire la servicii sociale, vorbim de legislație cu privire la protecția mediului. Nu noi am făcut-o și-am ajutat. Donații, nu, din recomandul că. Ne-am ajutat pe colegii noștri din zona de mediu, astfel încât să fie un interlocutor cu voce în discuțiile cu guvernul. Deci, partea asta de vocății și de a coagula. Că de fapt, ăsta e rolul nostru de coagulator al sectorului, în care încercăm să găsim soluții între noi, să găsim consensul și după aceea să ne ducem să negociem cu autorității.

SPEAKER_01 33:40

În esență asta înseamnă că eu dacă sunt un locuitor al Vasloiului sau al Lugoșului și îmi fac un mic o înge, trebuie să știu că nu sunt singură. Adică suntem mai mulți în situația asta. Suntem mai mulți care avem nevoie de ajutor, sunt mai mulți care avem soluții și idei. Și voi asta ați făcut. Ța dus împreună.

SPEAKER_00 34:00

Am început cu zona cu sectorul social și am finanțat și ajutat la construirea federației organizațiilor ne guvernamentale pentru servicii sociale. Acolo sunt ce mai mari furnizori de servicii sociale. Înpreună cu cei de pe protecția copilului și cu caritas au format platforma social. La momentul ăsta ei sunt un interlocutor care nu mai au nevoie de ajutorul nostru în relația cu guvernul, în relația cu Comisia Europeană. La fel, împreună cu Fundația pentru Parteneriat de la Miercuria Aș, cu care lucrăm toate programele de finanțare, am ajutat la susținerea platformei organizațiilor de medium. Astfel încât ele să aibă un secretariat, să aibă capacitate de advocă și capacitate de a capacita membri și de ai ține împreună. Și exemplu sunt multiple și pe alte zone din sectorul neguvernamentar.

SPEAKER_01 35:00

România, oricât la plăcă unora, nu este totuși o insulă. E trăiește într-o regiune, trăiește pe un continent, trăiește într-o lume, dar să rămână strict la zona asta la regiune. Acum știu că tu mai îmblat destul de multe, ai ajutat și pe alții, ai ajutat pe Ucraini, a ajutat societatea civilă din Balcani, specific Balcanii de vest. Zine cum se vede acum, cum se vede sectorul non guvernamental în regiunea noastră, pentru că eu așa de unde stau eu, dar nu sunt chiar atât de bine cunoscător. Senzația mea e că, așa cum e societatea civilă din România subdevultată, e totuși o lumină aprinsă în România, cum e care e situația în rest. Ungaria e prima țară, Bulgaria, Slovacia, Serbia, cum zim cum se vedea regiunea în momentul asta.

SPEAKER_00 35:51

Păi da, eu sunt noroc că am posibilitatea să interacționez cu colegii mei de la Bruxelles, din alte țări. La fel o fac și alți colegia mei, Simona Constantinescu, Stefania Andersen, care sunt ca nicoves cu membre diferite bordu ale organizațiilor umbrelă de la Bruxelles, care ne reprezintă acolo. Și ei ne spun. Păi nu aveți problemă. Dacă te uiți numai din perspectiva națională, găsim o grămadă de lucruri pentru care ne plângem. Dacă ne uităm în context regional, așa cum la pus, atunci nu am pierdut lupta. Și cred că acesta este important, e un lucru important ca fiecare să-l transmită colegilor din sector. C trebuie să luptăm, trebuie să apărăm ceea am câștigat în perioada de preaderare, și nu putem să facem lucrul ăsta decât dacă suntemți și solidari.

SPEAKER_01 36:48

Și trebuie pe de alta parte să își ajutăm pe colegii de până în Serbia, Ungarie, de pe unde mai sunt ei.

SPEAKER_00 36:54

Am făcut-o cu colegii din Ungaria, am făcut-o cu colegii din Polonia, creând aceste coaliții la nivel european, în care bombardăm Parlamentul cu o mie de scrisori pe care cu semnături din toată Uniunea scriindurile von der Leyen, scrid la ambasade, protestând în fața ambasadelor țărilor care au tendințe autocrate, nu mai așa putem. Pe de altă parte, România ca stat este un susținător al extinderii. Acuma revin la Balcani și la Republica Moldova și Ucraina. România e una dintre statele din Europa centrală și des care are o poziție clar cu privire la aderarea acestor țări. Și cred că e în interesul României să susțină aderarea Republici Moldova, dar și al țărilor din Balcani. Eu sper ca până în 2030 să avem Islanda, care bate la ușa din la ușă. O să aibă referendum și sper să devină membru al Unii Europene, Moldova. Sper să înceapă negocierile și să închidă cât mai multe capitole până în 2030. Rămânem să vedem care va fi abordarea cu privire la Ucraina dacă va trece printr-un proces clasic de negociere sau vi se va crea un robot special în contextul procesului de pace. Și mun tenegru, care sperăm să semnăm tratatul de aderare în 2027 și să devină membru. Albania face progrese. Eu la ce mă ocup de negocierile cu Albania. Și este proiect național.

SPEAKER_01 38:44

Toată lumea în colonată să livreze pe s-a părut o Românie dacă vreau 20 de ani în urmă. Pare același vibe care era în România cu vreo 30 de ani 20.

SPEAKER_00 38:55

Mul oameni care sunt în momentul ăsta în societatea civilă sau în administrația publică la nivel central, au studiat în România, pentru că acordam burse pentru albanezi în anii 90, și oricând mă duc la tirana, am surpriză, inclusiv în cabinetul lui Rama premierului să fiu abordat în limba română.

Balanța dintre stat și privat

SPEAKER_03 39:19

Ok, daci și daci auzi, hagii, a. Eu aș întoarce pe o temă. Putem să rămână în internațional dar aș întoarce pe templă un pic mai filozofică, că semi filozofic. Odată cu intrarea în clubul căilor europene civilizate, noi am pierdut acces la niște surse de finanțe noi, ca societate civilă. Și am intrat pe două modele cumva diferite. Unul e modelul să spunem european de origine franțească, care este sectorul neguvernal, în care organizațiile nuguvernale sunt un partener de dialog al statului, dar care poate să fie legă finanțată de stat. Da, chiar e recomandat să fie finanțat de stat să-și bace dejetele acolo unde statul are mâinile prea bucanoase. În servicii sociale, în educație, în zonele de mediu poate, unde statul e o mașină prea complicată. Deci, o zonă în care organizația neguvernamentale sunt niște parteneri legitimi ai statului în furnizarea de servicii sau dezvoltarea de politici. Ce alt model pe care am fost împinși și modelul care e mai rău americanți, să spunem așa, să mă rog, anglo saxon, american ulterior, model non-profit. În care organizație nuguvernale se ocupă cu asigurarea unui serviciu pe care mă ar trebui să-l asigură statul prin donații private, încurajate printr-o legislație fiscală, să-i spun așa, care face ca donațiile să fie mai interesante decât păstrarea banilor și păstrarea profitului. Donații de la indivizi, de la persoane fizice, dar și de la companii jucătorii economici. Cred că pentru prima dată, we strike a balance, să zic în momentul ăsta, nu în România. Pe de-o parte, și corect mi ferm, aici vreau un pic de inside. Pe de-o parte avem finanțări de programe, bani europeni, pe de-o parte, bani venți pentru proiecte mari pentru organizații de guvernamentale, pe de cealaltă parte avem, care lucrează cu statul și nu e nimic rău în asta, care iau bani de la guvern, la administrații locale, pe finanțări mai mari, mai mici sau pe proiecte mai multe mai puțin strategic, și finally, de câțiva, nu știu, 5, 6, 10, începem să avem donatorii individuali și un sierțat bine direcționat, fondul tematice de companii, nuatori individuali, recurri, nu am ajut acest. cumva la donațiile. Cam care e balanță în momentul asta, în modul în care trăcc organizațiile. Cam sunt mai spre Franța, suntem mai spre State, suntem mai spre modelul vechi în care așteptăm banii veniți de la Europa.

SPEAKER_00 42:25

Ai făcut o apare foarte bună. Mulțumesc mult! Cu plăcere, mai face. Nu suntem nici Franța, nici spre Statele Unite. Cred că în general, societatea civilă din Europa Ctrlă și des, suntem aproape de modelul ăsta, pentru că e a fost creată proct driven, nu prin misiune. Au venit bani pe proiecte. Și noi suntem în cas special în Europa centrală și des, în toate țările. Avem pe deoparte, o societate civilă care e axată pe servicii și face treaba statului. Statul nu finanțează pentru că nu vrea, pentru că nu are bani sau pentru că sunt domenii pe care nu știe cum să le apoce. De exemplu, servicii pentru consumul de droguri, servicii pentru copii cu autiz și exact. Și atunci pun în cărca ONG-ului aceste servicii. Problema e legată de faptul că statul nu plătește pentru ele. Se așteaptă ca organizațiile neguvernamentale să adună bani și să le facă treaba. Ori în franța. A este ideea. Ok, am un contract cu tine, asta e costul per beneficiar și primești bani. La nivel de administrației locale se mai întâmplă chesterea asta. Se mai întâmplă, dar nu. Este de la județi la judăț că nu avem, cum să spun, o formă pe care să fie agreată. După aceea, partea. De bani de la companii. Aici ne avem legea sponsorizării. Toamne asta să mai avem, adică nu. Și statul de multe ori ne scoate ochii, de fapt, sunt bani care ar fi venit la bugetul de Stat. Asta e o formă mai puțin birocratică prin care banii ajung la voi. După aceea, așa cum ai spus tu, avem cetățenii care donează, și, apropo, în studiu, 4% din cetățenii care au declarat că au donat în ultimi an făcut o donație către către un ziar, către o publicație medie. Ceea ce este o cifră importantă și 50 către biserică.

SPEAKER_03 44:42

Avem datele și pentru că cum îl cheamă pe sfântul nostru mărcân, că Sfinții Bichis și totan.

SPEAKER_00 44:53

Deci, astea sunt donații prin directe debit, probabil v-au oprit tinerii la metrou ca să semnați un contract de dară debit pentru o cauză, după care ai 3,5% în care noi în luna, finală de luna aprilie, formularul și direcționăm acești bani și unde observăm de-a lungul cercetilor noastre că numărul cetățenilor care donează crește. Deci ăsta sunt în acest moment sursele locale. După care ai și anumiti oameni care au câștigat de-a lungul vieții sume importante și acum se gândesc să doneze către organizații neguvenale. Cum afici lac dacă lecție de mașină. Dunțial care o fundație, are o fundație și sprijină activități în zona socială și în zona de sport. După aceea, sunt banii care ne vin de la Bruxel. Și banii care vin de la alți ducăr, cum sunt norvegienii elvețeni, de bajăține. Exact.

SPEAKER_01 46:11

Din studiul acesta, pentru că l-am tot citat în episodul ăsta, e ceva care a îngrijorat foarte tare.

SPEAKER_00 46:17

Cată, că a costat studiul. Nu. Ne-a îngrijorat procentul celor care nu au deloc încredere, care a crescut din 2023, în 2025, cu 6%. Sunt la 27%. Asta e polarizare? Asta e o polarizare care ne îngrijorează.

SPEAKER_03 46:44

Nu este așa de bună, totuși pentru propaganda rusă. Sunt niște milioane bagate în polarizarea asta, nu?

SPEAKER_01 46:51

Este adevărat, dar eu există oarecare eficiență. A crescut, nu am scăzut. Și care explicația, adică propaganda rusă că dat la două explicație.

O polarizare îngrijorătoare

SPEAKER_00 47:02

Propaganda, Covidul atacurile că dacă ne uităm la această cifră de neîncredere, ea e relaționată cu atacul asupra companie la adresa companiilor, cu teoriile conspirației.

SPEAKER_01 47:20

Toate asta sunt în legătură.

SPEAKER_00 47:21

Sunt în legătură. Deci, toate aceste campanii aduncesc acest great.

SPEAKER_03 47:27

Că și tehnobaronii, care tehnobaronii nu s-au călând că suntatea civile nu mai bune este. Când spune tehnobaroni te vorne și la Elon Musk. La mas și prietenii sări mai sau mai mici. Adică bezos, marg, și așa. Tehnobaronii care erau pe vreme de partea noastră, ca zic așa aveau funduri pentru ONG-uri. Mai în continuare de fața de unii dintre ei. Se poziționau de partea binelui, de partea cauzelor, susineau genul ăsta de mesaj și de engagement. Până când s-au hotărât că îi bad de good.

SPEAKER_01 48:09

Deci să recunoscă în public că sunt oportuniști de fapt, nu le pasă de bine. Sau în direct. Dar în oricând, ai menționat propaganda potriva societății civile. E are rost. Mai degrabă așa și spune întrebare, pentru că foarte mulți din cei care sunt în societatea civilă se vor uita probabil la tine. Și poate e bine să audă eu la tine. Dar rost să aibă vreun fel de engajment cu. Nu cu Dana Budean, și mai degrabă cu oamenii care se uite la dana Budeanu. Există o cale dar a construi un pod cu partea de societate care se uită urât la orange ur să.

SPEAKER_00 48:58

Cred că e important să stăm de vorbă cu organizații care ideologic sunt în într-o zonă mai conservatoare, dar în același timp lucrează pe zona de service pentru sociale cupuri vulnerabile. Și revind la rolul nostru de conviner, trebuie să discutăm civilizat și să agregăm că pe anumite subiecte we disagree. Mai greu e să ai un dialog cu organizații care au un cont de Facebook și nu știi cine în spatele acelui cont de Facebook. Eu cred că trebuie să continuăm să discutăm. Să agree that we disagree, dar cred că e comunicarea e che altfel ne polarizăm și mai mult. Și îmi amintesc de exemplu Ungariei, în care organizațiile societății civile, la un moment dat s-au dus în două direcții, cele civice, împotriva politicilor guvernului Orban și iobii care în momentul ăla pe val. Și organizațiile din domeniu de servicii care au făcut doar servicii și nu pentru grupuri care nu erau agreate de guvern, genigranți. Și a existat această scindare, iar pentru guvernul Orban a fost foarte ușor pe această polarizare din societatea civilă să vină cu toată legislația de restrângere a spațiului. Și cred că este a fost o lecție importantă pentru noi că trebuie să fim uți că dacă schimbă legea asociațiilor și fundațiilor, nu suntem numai noi organizațiile care ne considerăm ălea bune, și celălte organizații au de pierdut, inclusiv organizațiile biserice. De exemplu, Biserica Ortodoxă are o organizație foarte respectabilă care se numește Fundația Filantropia, care are proiecte în toată țara, au lucrat și pe programele de asistență pentru refugiați din Ucraina și nu numai pentru pe campanii împotriva traficului de fițe.

SPEAKER_03 51:25

Și așa departe. Biserica poate să fie un partener și este partener foarte serios.

SPEAKER_00 51:29

Păi să organizație loudabilă, carita sunt foarte puternici și prezenți în Transilvania, diaconia. Sunt multe organizații cu care noi lucrăm, stăm la masă și încercăm să-l găsim.

SPEAKER_03 51:41

Greșit sau creștini de față, ca și od visionul până la urmă nu este organizații.

SPEAKER_01 51:45

Asta o discuție pe care probabil ar trebui să o purtăm într-un episod separat, pentru că e foarte interesantă. Eu vreau să rămân cumva la zona de pericolă, la zona neplăcută dacă vrei. Simți că simți că e un pericol și în România să ajungem la schimbări legislative cam Belarus, Rusia, Ungaria și alte țăr astea mai puțin simpatice.

Cât de departe suntem de Belarus?

SPEAKER_00 52:05

Am avut anul 2016, acolo în fost. Și cred că am reușit să oprim acel prin faptul că am fost unii și solidari în fața intenției guvernului. Pe de altă parte trebuie să recunosc că în România încă avem politici în partidele mainstream care sunt apărători ai valorilor societății civile. Și eu, cel puțin, am simțit acest sprijin în anii 2016, 2017-2019, și întotdeauna am fost încernii cu alții și am încercat să găsim cea mai bună cale ca să apărăm sectorul neguvernamental. Și cred că din colo de partea asta de solidaritate între noi este important cum cultivăm relații cu oameni din partidele politice mainstream pe care să-i apreciem atunci când fac lucruri bune sau să fim în disagrement atunci când o peces. Dar cred că aceste punți trebuie să le menținem pentru că nu știi niciodată, ce se rezervă actorul.

SPEAKER_03 53:29

Așa pune un fel de, nu știu, jocului de foamește. Nu cu bătaie la final, ci doar știi din fiecare sector al și tății civile, să tragă un biletel, știi, to ai fost ales, trebuie să te înscrie nauri că trebuie și nou niște oameni din societatea civilă cu care putem să vorbiți. Deci, vreau să vedem pe cine desemnează, nu știu, din totul.

Cum începi un ONG?

SPEAKER_01 53:56

Eu propun vot și propun să candidez pentru că am să votez pentru tine. În scenariul ăsta mai momentul ăla în care tot să faci parte din auri. Dar pentru că Biblia și plângând la. Pentru că ne apropiem de final și ajungem la momentul recomandărilor. Mai am întrebare și apoi recomandări. Scurt întrebare când. Foarte scurt întrebare. Dacă eu nu să spunem că e cineva dintr-un morășel mic în care nu există societate civile, dar el simte că ar putea să schimbe niște lucruri acolo în comunitatea lui. Dacă ar veni la tine să întrebă, mă, de unde încep? Ce fac?

SPEAKER_00 54:37

Ce zice? Am răspuns o. Platforma crește în care ai acolo tot gezdanul de la momentul zero la momentul în care vrei să fii profi. Și colegii mei care sunt foarte dedicați acestui proiect în punte cu Vlad, Paula, Ștefania, Viorelia și așa mai departe, încearcă să fim actuali în ceea ce facem și să ajutăm organizațiile sau cetățenii care vor să se asocieze. Deci pentru ascultătorii voștri care nu au ni s-a urțat pe plana Creșt MG, avem acolo tot gezdanul de care au nevoie pentru a începe sau pentru ași îmbunătăți activitatea. Mai mult, după această parte de învățare, încercăm să convincem companiile, donatorii ca să atașăm acestei zone de învăț și mici granturi ca ei să pună în aplicare. Pentru că o să ne spunem to che mozi la traininguri, trainuri dacă ce implementăm. Strategia noastră de a reuși să-i trecem prin toate clasele.

Ce ne/se recomandă

SPEAKER_01 56:02

Deci, crește în genul în grău și acum să trecem la recomandări. Punct roul. La recomandă. Deci, acum, nu te-am avortizat înainte. În obicei, episodul acesta să încheie cu recomandarea de film, de carte, de spectacul. De orice, recomandare de orice? Hai să fiu cumva să ieșim din zona asta foarte serioasă, așa? Și să mergem într-o zonă mai ludică, dacă vrei. Film. Georgos Latenis.

SPEAKER_00 56:32

Bugonia. Bugonia. Bugonia. Lucid și ludic. Teoriile conspirației, un pic de sefe, un pic de tre.

SPEAKER_03 56:43

Și un pic de. E un image.

SPEAKER_00 56:46

Un dec film sudcorean din 2003, pe care eu nu l-am văzut, însă filmul acesta e excepțional și. Marone face un rol genial, cred că și nominalizat de la Oscar.

SPEAKER_01 57:05

Pe mine pe mine mai convins când ai zis Sutcorean în 2003, pentru că aia mi se pară o perioadă. Grația lui Dumnezeu a fost în Corea de Sud și au ieșit foarte multe. Memors of murder. Totul aici în perioadă. S-a schimbat genul. Așa acum, să trecem la niște recomandări de la cineva care nu are abonamentul la Mobii, în spăți.

SPEAKER_03 57:30

O cer, mamei copilului meu parolă de la Mobii ei, ca să fiu sigur că intru în rândul lumii. În căutarea rumului perfecție recomandarea mea. E o carte semnată de Marus, dar băi, o carte care te face să simți încălăm în măsură de ștept și prost. Adică te face să te simți deștept în sens că înțelegi, ce sunt e acolo, te face să te simți prost în sensul că da, nu l-a înțeles până la capăt, și că nu înțeles poate mecanismele din spate. Vorbește despre crearea rasismului românesc știțific, acum o 100 și o leacă de ani, vorbește specific național, degenerare rasală și selecție sociale în România modernă. Cu tremor foarte bine documentat, bun pentru istorici, dar și pentru begineri de narată. Se poate citi și în baie.

SPEAKER_01 58:37

Bun, după ce am vorbit de raismul știțific românesc, cum sună asta aflată. Dar e rămbă, asta mi a venit. Bunul să stau într-o zonă așa aproape rațistă, ca să zic așa. Mori, scoate zele astea album, uiteți vă la vlada cum stai de la mine. Tocmai da zis morței pe știți cum să te înveze?

SPEAKER_03 59:00

E ceva detestabil în spațiul muzical contemporan este morista. Deci, pentru no deștea ca tine. Eu spun morite pe omul. De joc de tare.

SPEAKER_01 59:08

Contărețul care scrie cele mai frumoase versuse, cele mai interesante versuri. Pi cel mai detestabil personaj în viață. E vegan, probabil.

SPEAKER_03 59:17

Nu, și spune o grămă de detărie, că cred că cine cu tram până, cred că e un tramp tatuat unva pe burică. E că mară, că ascultați moriste.

SPEAKER_01 59:24

Am înțeles. Scoate altilele. Asculțate fel pe moristie pentru că se a chinit mulți. Scoate la bomul. La tot lăsat tot felul de casă de discuri conduce de bunățeni de aceștia ca o cease. Mulțumit!