Centru vechi #20. Pavel Brăila, Moldova, Veneția și dronele de la Bienală

Pentru prima dată în istoria Bienalei de Artă de la Veneția, Republica Moldova participă cu drepturi depline. Între 9 mai și 22 noiembrie, generosul spațiu al capelei Santa Veneranda, parte a bisericii Santi Geremia e Lucia, va găzdui expoziția „În a mia și a doua noapte” a artistului Pavel Brăila, curatoriată de Adelina Luft.

Pavel Brăila vorbește nu doar despre covoarele zburătoare care vor pluti aproape de tavan, pe tot parcursul Bienalei, ajutate de drone ce amintesc de un război pe care el îl simte și mai aproape decât e perceput în România, dar și despre începuturile sale în artă și despre de ce reușește Republica Moldova să producă un număr atât de mare de artiști. 

E un episod dedicat în totalitate Republicii Moldova, o țară la care ne raportăm ciudat, în funcție de cât de mult credem că ar trebui să fie sau nu parte a unei Românii mai mari, pentru că parte a unui spațiu cultural românesc cu siguranță deja este.

---

Îl poți urmări pe Pavle Brăila pe Instagram.

Poți vedea expoziția lui Pavel Brăila, „Echoes of Harmony and Silent Cries”, până pe 4 aprilie, la Gaep Gallery.

Dacă vrei să vizitezi Japonia și Tokyo, Cambodia și Phnom Penh, Filipine și Manila și, de ce nu, Mumbai în India, poți căuta zboruri care evită Peninsula Arabă pe Google Flights.

„Rental Family”se găseșteok, dă pe Disney+.

„Ghost Mountain: The Second Killing Fields of Cambodia” este produs de PBS și poate fi văzut pe portalul Siem Reap.

Găsești și melodiile Naarghitei tot pe YouTube.

Filmul Oksanei Karpovych, „Intercepted”, poate fi văzut pe Arte TV.

Pentru nostalgici, primele două sezoane din „Dallas” se găsesc pe Prime Video.

„Landman”, tradus în română „Omul petrolului” e difuzat pe Sky Showtime.

---

Pe Teodor Tiță îl găsești și pe X, iar pe Vlad Tăușance pe Instagram. 

---

Urmărește Centru Vechi pe YouTube, Apple Podcasts, Spotify.

---

Centru Vechi este prezentat de Vlad Tăușance și Teodor Tiță, și este produs de Mihai Ghiduc. Fotografii de Alex Negulescu. Grafică de Cristian Melinte. Fundal sonor: „București” de hroma. 

---

Podcast filmat la Energia, editat de Ariana Coman și Andrei Drăgușanu (de la ediția 28). Edițiile 1-27 au fost filmate și editate la Core Media Studio..

Transcript

Ce mai e Moldova pentru noi?

SPEAKER_03 0:15

Când v-ați gândit ultima oră la Moldova, noi a trebuit să ne gândim pentru că avem un invitat foarte specială să vedeti imediat de. Cam asta este discuția noastră despre Moldova și mai are un mic, mic. Încă o mică chestie și anume vorbim despre vinurile moldovenești că odată și le mai comparăm cu alea Georgienie sau alea românești sau alea californieni. Da că am asta e toată discuția noastră despre teritoriu cunoscut oficial ca Republica Moldova. O să întrebă la ce se gândeste el când se gândiste la Moldova?

SPEAKER_02 1:02

E pe sentiment. Am un nume tot șance. Pentru cei care au deschis YouTube mai tău sau nu citesc neapărate adică mai pe audiobocuri. Care vine cu întrebarea dar de unde e numele asta. E bine din republica Moldovă. Am cumva origine acolo nu revendicate sau recunoscute. Dreptul mai pentru mine întrebarea la ce gândști cum vorbesc pe publica Moldova, nu știu, mă gândesc la bunica meu, mă gândesc la o strinătate care cumva acasă e un loc în care prima când am ajuns a fost, nu știu, aberant de familiar. Și mă gândesc la. La o țară care pentru mine paradoxal este ca insulele alea din Pacific. O țară care se scufundă. Se scufundă sub marerea asta politico militar a ultimelor ultimilor ani. Decenii zice cu vârf așa de tsunami în ultimii ani. Adică nu cred că e țară care, din păcate, nu cred că în țară că vor rezista solo. Adică.

SPEAKER_03 2:26

A știu și foarte bine ăsta eforturile foarte intense ale guvernului de la Chină de a aderat la Uniunea Europeană și dau seama că nu trebuie să sprijin. Pentru mine Moldova e mai multă lucruri. Eu obișnuam să râd un pic de Moldova în cer scuze tuturor moldovenilor care se uită la noi. Și eu de final, și ție în primul rând, mai ales . Această combinație de banalus plus Moldova e.

SPEAKER_02 2:55

E tot ce mai bun. tot ce e mai rău de fapt dintre cele două lume. Adică sentimentul dramei și în același timp o preți absolut în plantă.

SPEAKER_03 3:04

Dacă vreți să o definiție alternativă o combinație de plăștință cu vin. Dar trecem peste asta, eu o definam ca. Un teritoriu definit de granicele statelor din jurului. Ce vreau să spun cu asta este că are o identitate foarte strănică dacă vorbești, așa cum o să faceți în minutele următoare cu un om născut acolo, să vezi că se vede asta. E un teritoriul locuit de oameni care încă și căută identitatea. Se lupte pe tot felul de lucruri de la alfabet, la limbă la istorie recentă sau istorie mai drăgă.

SPEAKER_02 3:47

Deci, nu sunt tot așa până la Moldova se moară zice, adică indiferent care stați din Europa, unul care nu e colonial, și unul care nu e cum zic, o jumătățire un pătrire o înzeci a unui imperu, cred că sunt aceeași poveste până la urmă. Știi? Adică mult suntem noi toți. Și cred că, până la urmă, aș extinde discuția asta inclusiv la nivelul statului în națiune mari, toate au problemă identitate.

SPEAKER_03 4:24

Bine, noi venim dintr-o țară recentă să vedem că România nu are foarte mulți ani de când există. În forma asta e duc.

SPEAKER_02 4:32

Eu am, pe acolo la glandă numărut, adică am niște cereri cumva de paternitate registrate. Nu știu, poate ăștia care veniturile de la București. Da, da, nu, suntem toți recensi, asta până lui bine. Moldova. Da, e un construct, e un construc care să pară artificial, un construct care afectiv foarte important pentru noi, care joacă, iată un rol foarte important în imaginul asta colectiv politic recent să nu uităm că aurie construit pe Bazaria e România. Bășaria că nu e Moldova, mă răgă asta e altă discuție și alt podcast.

SPEAKER_03 5:18

Cert e că nu poate fi ignorat. Cel puțin din pozițiile noastre de posesor de pașaport românesc.

SPEAKER_02 5:26

Sau de buletin românesc.

SPEAKER_03 5:28

Să mai treci cu bulă din Moldova? Se trece, da. Este imposibil să ignori Moldova, fie că îți place, fie că nu-ți place, fie că te simți cumva agresat, fie că iubești necondționat, Moldova nu poate fi ignorată. Are această chestie care cumva specifică Moldovei dacă vrei să înfiege în inimele oamenilor că sunt ei român, ruși sau ocraineni și nu pleacă acolo.

SPEAKER_02 5:56

Ce refer la referantul de la o zon sau din alimenes? Nu știu, oricate din creat, se te fige în creștin și nu mai scos de acolo. Dar dacă vrei așa.

SPEAKER_03 6:05

Da vrei așa, nu mă numă. Ști cum zic americanii nu mă numă așa numesc dragoste din teni, pentru că e greu de prunțat dragostea.

SPEAKER_02 6:14

Da, în genul, pentru că americanii greu de pronțat, nu știu, orice nu este nazis, cred că în momentul ăsta.

SPEAKER_03 6:25

Vlată oșa în ce o să omor și acest episod. Înainte să omor episodul, hai să vedem ce are disatul nostru.

SPEAKER_02 6:37

Hai să vedem, și hai să mergem mai departe pentru că deschidem prin Moldova un om spre lume și deschidem cum Moldova au ambasad în Veneție. O să fie bine!

Pavel Brăila, un moldovean la Bienală

SPEAKER_03 6:58

În episodul trecut am abordat așa chestiuni serioase, am vorbit despre societatea civilă, am vorbit despre pelicole, despre lucruri de genăsta cubian. Dacă nu l-ați văzut, uitați-vă la el, e foarte foarte interesant, mai ales dacă ați vrea să vă implicați cumva în viața comunității din care faceți parte. Episodul ăsta în să întoarcem în zona noastră confortabilă, ca să zic așa, și anume, ară care nu e regională e universală, e și contestată, ceea ce e bine, pentru că asta face lumea să discute despre lucruri care nu țin neapărat de piramida lui Maslow, sau poate arta e vârful piramidei lui Maslow, nu știu, cum e vatulțe.

SPEAKER_02 7:45

E îndu la mijloc, hai să zicem la mijloc la mijloc. Nici așa pe nevoie de cazare, nici pe nevoie de mâncare. Ne ducem la chestiune din excării foarte serioase și tot la protest și la societate civilă, dar au văzut prinche artistică, alături de Pelberii la reprezentantul generației lipsă din partea contemporană din Moldova.

SPEAKER_00 8:13

A zis bine, sau pe acolo? Nu mai avem o generație, nou, șansa când a fost fondat centrul surus pentru asta contemporana, adică a fost un grup destul de bun, pur și simplu finanțarea, a existat doar 3 sau 4 ani foarte puțin, și după asta tot să dispersează. Eu poslim că am avut noroc, cred că așa că am prins în academie și după asta din academie, am numerit în circuit este internațional și cum vedează no way back.

SPEAKER_02 8:50

Adică gata, odată ce ajuns pe marile scene, respectiv documenta. Păi documenta asta de două ori, nu, la decumită și manifesta o dată. Mă rog, și alte premii internaționale, și alte participări și alte prezențe în galerii importante de peste tot din lumea și din România. Și din România, care iată face.

SPEAKER_03 9:21

Românie și în lume v.

SPEAKER_00 9:23

Și deja și în Moldova.

SPEAKER_02 9:24

Și deja și în Moldova. Și în acest an premier, reprezentând Moldova la binară de arată contemporană de la Venețieu. Felicitări. Punt cu aplauze prin studia. Merțim. Cum

Ce căuta compunerea la politehnică?

SPEAKER_02 9:45

ajuns să aici? Că trăseu nu e unul linier, adică nu e unul. Hai să zic, previzibil, poate. A avut o viață. Nu știu, de roman. Din multe puncte de vedere. Te apropiat a dat ca fotograf și ca om care e facă.

SPEAKER_00 10:05

Adică nu străin, dar mai interesant, posibil. Când am absolvit școala, visul meu era e vrea să vin bucatară. Și când am dus că era la facultate, la institut, atunci era institut polite tehnic, facultatea de tehnologie și când vreau să dau documentele, domnul care primeam, mă întrebat tu ai medale de aur sau medale de argent. Era sistemul de 5, 5, atestată mine era plin de 3, cum ar fi șase așa. Nu, nu știu, cred că nu, dar e problema cu aurul și argenturi și am spus că dacă ai medali de aură, zic șanse. Că erau 10 medali de aur pe 12 pe locuri, ce vreen să era. Dar dacă de argent, nu, că deja cu aurizi au competiție între ei, parte și eu am spus bunda, care soluce, și domnul, simcer, cred că a fost unul din cele mai buni sfaturi care mi-a dat. Eram descurajat și că dacă tare vrei, întream orice altă specialitate de la facultate de tehnologie, și simplu, dacă bine, deschim, ce transfer. Jamai dus, era tehnologie vină. Dacă eșinut, că e ok, tehnologia pinin, nu, nu, tehnologia. Cu designul era. Și văd, mașina și aparată, industrie alimentare. Și nu am atras atenție la mașini și aparate. Nu mai la. Alimentare industria alimentară, că era tehnologia industrial, industria alimentare și a spus, ok, plic. Erau patru pe un loc, eu am intrat frumos, am dat matematică și fizică, am trecut, compunere, tema iminescu.

SPEAKER_03 12:17

Stai, stai, stai, stai. La facultate de tehnologie alimentară. Trebuia să știi Eminescu.

SPEAKER_00 12:24

Nu trebuie, trebuie să scrie o comunere. Despre, teme. Eu mai desminescu, eu te scrisem la examenul de. Trebuie să te exprim gândurile. Ce pot să scrie, măcar. Și nu era examin, era coloc.

SPEAKER_02 12:51

Aici, mă, după asta să zic că babiului. Da, din gineri, sunt cunoscuți că nu știu, să-i exprime, că e un plus pentru el.

SPEAKER_00 13:00

E tot în problema. De acolo.

Ori școală, ori război

SPEAKER_00 13:04

Dar ăsta te apă de apă.

SPEAKER_02 13:05

Nu, nu, nu.

SPEAKER_00 13:06

C-am intrat la facultate. Ok, am intrat din prima zi, eu amțeles că eu pur și simplu, eu toată viața făgeam de toată mașinărie, chestia de căit. Daicume e nu tare era fericit că eu am intrat, când plăcea bucătrie, și am intrat acolo unde plăcea la takim, mașini. Și eu mi-am dat seama, doamne, că cum, eu am curcat ușa, era clar. Dar pe urmă, n-am făcut prieteni, și pe urmă, azar pe acesta, care era între studenți, viață de student, și eu nu puteam să plec, dacă eram un soviet, școala în obțeșnă, am săblis la școală în obsună, și în erau unii sovietice, și era Afganistan, erau toate chestiile. Răzbui eram, și dacă abandonam, welcome boy.

SPEAKER_02 13:56

Deci, masă se plește pe frost.

SPEAKER_00 14:00

Front am să fac armata, armata unii sovietici. Și nu care eram entuziasmat în chestia. Asta pe la urmă, eu am internat facultate, mi-am făcut prieteni, am început, adică am cunoscut eru prietenă toată republica, dar cel mai important că eu am început să mă interesez cu muzica.

De la fotograf pentru Soros la artă contemporană

SPEAKER_00 14:20

Și la anul 3, eu m-am angajat lucrez într-un non-stop, unde m-am făcut prieteni cu Vladim Hincu. Care fotograf. Că eu că am terminat facultate, nu știam ce să fac. Nu am treba zic, poate mă înveț. Cam făcut prima peliculă, ecadrarea e bună, simte, cu diafragma și cu timpul z că trebuie să mai lucrez. Da, prietenii, Sarjuce, măudare și am fost mai încercăm. Niciodată să văd cu milă. Și zica, și am venit cu. Adică am început să fac fotografie. Fotografie a fost. Adică o ușă foarte largă. Și când am început eu am înțeles că pentru asta, am nevoie să înveți limba engleză, m-am dus la cursuri de limba engleză, pe asta am dus să fac a două facultate între timp. Am făcut cursuri la Fundația Soros. Și când am terminat, că e o cursuri foarte scump, tot că am cât eu chirie la geniție, acum, că era pe un semestru, 3 luni, spare că. Era foarte scump și am hut rând la chiar la universitate. Post universitar, erau 2 ani de zile, 400 euro de dolare eu runi, când nu era. Țin minte acum, dar cursurile de la fundație, erau super mișto, că era un american, și practic tu începeți să discuți. Eu nu știam român, eu nu știa rusă, eu începeau pur și simplu, how are you? Welcome, come here, boy. Nice to meet you, toată chesle. Perfect. Și când ultima la ultima lecție, am făcut fotografie pentru grupă, care era. Fotografiile nu merit la directoarea fundație, a le văzut, nu spuz că vreau să fac pozile la toate fundație pentru raportul anual. După raportul anual pozile merit la Octavia Neșanu. Octavian, care mă invitat pe mine, a văzut pozitul. Dar el era fondatorul. Deja era înregistrat pentru arta contemporană. Și așa, și eu m-a invitat pe mine, începeau să planific. Priă de arta contemporană, carbon art. 96. Dar a fost ca fotograf. M-am invitat ca fotograf. Și după aceea ajuns ca participani. Păi, nu, că eu mă invitat că el deja cunoștem engleza, asta a fost în plus. Deja cunoscam engleză, și la această tabără au venit Hugo von Falkenberg, un curator din Olandă. O săptămână sau câteva zile, au arătat ce înseamnă performance și video art. Pentru mine a fost clar. Și noi discutam, că mulți nu cunosc engleză, dar eu fiind și cu cameră, tot mai schimbam cu vorbă și când s-a terminat carbon arul, că aveam la drumul pe toți spune, uitați, trebuie să pregătiți prima expoziție anuală de arte contemporaneă, scris proiecte, învăța cu tot era. Ne învățăm să scrie proiecte, ce înseamnă care sunt obiectivne. Da, da, da, da, cum te învățați să duși. Și ultima chestia și avem o noutate, pare la pleacă la Amsterdam. Eu amțit tot. Atunci erau nevoie de viz multe chesti, în fin. Și eu am imit

Cum îți faci o gașcă în Amsterdam?

SPEAKER_00 18:20

la Amsterdam, la Amsterdam am înțeles că artă contemporană, într-adevăr, o chestie foarte mișto. Eu am stat o lună. Am văzut toate galeriile private, independente, mari, este galerie mari. Comerciale și foarte multe spații independente. Și întâl că ok. Și hugum i spus că e că este această academie, că prima au fost octăvenă așa nu care am intrat. El intrat în nouul șor și eu am plecat în noușă. Și de acolo, nu cu la integrat. Nu, primar foarte greu, nu țineam și eram deprins cu atmosfera de acasă. Vorbesc despre proiecte, tinite, spune că ce crezi despre asta, lucrez la asta, mult mai deschis. Dacă un fiecare în studio său, nu working. Și tu căutați totuși, eu fiind o fire așa mai activă. Extra ierte, zic eu căutam cum, un an de zil meu, fumam două pachete pe zic.

SPEAKER_03 19:33

Dar asta interacțiunea clasică, este european și românii au pățit aceeași chestie. Păi, nu, la primul contact, cumva, nu știu băștin cu orașal asta care nu e neapărat răceală, e doar o muncă.

SPEAKER_00 19:45

E tot așa deprins, pur și simplu asta. Și până la urmă, cum tu înțelegi, dar până la urmă ne-am găsit o fată din Croația, prieten din Anglia, din Germania, Luxemburg, apropo, a limbovit, tot participe la Bienal de Arte contemporană pe milionul Luxemburgului. Și tu ți-ai găsit gașa, adică pur să. Să fiu tot întreganul. Da, da, da, da. Și asta e, nu, de acolo.

Drone peste Bienală

SPEAKER_03 20:16

Să nu întorce un pic la binală, că ai rostit omul devreme. Să scriu un pic, ce să văd la mine acolo, ca vor duce acolo și ce o să vă dă?

SPEAKER_00 20:25

În primul rând o să amu. Cimiză importantă o să fiu în spați în tunicată. Pentru că nu intri să vă zit, în primul rând, sunetul dronilor. Dronă. Sonătul motorelor de dronă.

SPEAKER_03 20:40

Ce fac drona?

SPEAKER_00 20:41

Care țin. Câteva covare. Nu e că nu știu. Cât o să fiu 3, 4, 5.

SPEAKER_03 20:47

Deci vor fi niște drone care ține și covară în aer. Câteva coloare zburătoarea. Și dronul acesta la ce fac trimitere? Nu știu eu, când aud covor zburator mă gândesc la Aladin. Dar mă găsi și la rusă când au de drone.

SPEAKER_02 21:02

Perfect, pe eca asta.Și mai gândști la ce înseamnă covorul cu motivele lui, cu așa mai departe, el.

SPEAKER_03 21:12

Covorul menire lui, scopului în viața lui de covor este să stai jos nu sus. Da adică dacă e covor de rugăciune a nu, tot jos.

SPEAKER_00 21:24

Nu, e vorba de covorul din minșuna din opti, că de fapt, dronul din zit, când eu deja am făcut lucrarea, covul zburator, am făcut, el să nu magic, magic carpet în 2018. L-am făcut la Libleana, când adică am fost. Cred că citeam știri, despre refugiații din Siria și care vor să jungă în Europa și care se neacă și care nu mai scut pentru minestile, mi-am zis copii, nu, fin, asta e pus. Și eu, cu mă gândit, băță, am inventat cu vor zburator că nu de aici în urmă. Nu avem cum vă rezbătoratoare în ziua de azi că te vrei. Dacă vrei să învezi, tot și să învezi. Și am făcut acest cuvor zburator și pur și mă gândit la droni, tehnologie noi. Dronile, că erau mai mult pentru camere, care se filmeze care. Și venit, 22. Unde dronile, de fapt, au schimbat în genere paradigma războiului. Acum nu mai e nevoie de tancuri și de nu știu, mașini blindate cheste. Doar dronile, fac. Nu știu dacă une oriem mai aproape, pur simplu de război. Și mai nimerește o dronă, sau un șafedin asta, mai nimiște pe teritoriul. Da, da, și da, exact, exact. Dar în zona aia de război, doar când trimit dronile acum, ele trimit cu.

SPEAKER_02 23:01

Aia, poate să fie o următoar, nu știu, următorul happening la Venția să ses un cov din firme.

De ce s-au terminat poveștile?

SPEAKER_03 23:18

Cu cine vorbești cu uite adresează. Adică știu că publicul care vizitează bien ala, dar totuși care e destinatarul final al mesajului?

SPEAKER_00 23:29

Eu cred că. Pentru cine, cum. Eu mă gândesc să fie lucrare, care este super puternic. Destinatarul, ce care înțeleg arte, înțeleg lumiazi și înțeleg, și caut, e posibil. Caute o soluție. Când z lumea care noi trindem, după 24 februarie, care a fost că mult, care sunt plin 4 ani de zile, aceste război. În Europa, noi avem 4 ani care durată. Practic mai mult decât războiul, care era mai război pentru apărare patrii, care se numeau. Că 4 ani de zile, mi de mor spezi. Și nu putem face nimic. În afară de asta canoanele, adică regulile, toate eu nu mai știu cum e simau documentele astea care au fost tratatele. Ele toate și-au pierdut valoarea. Nu trăim într-o lume care. Lumea s-a pierdut. Adică i aută, nu am închis paragraful. Pentru mine și pentru mine, acum, u mișuna din opție, că noi. Gată, poverși lesau terminat. Pune, covare este, ne trimit, ne mut, ne salvează, ne ducă într-un loc mega safe, unde nu voi fi războaie, unde noi schimbăm.

SPEAKER_03 24:56

Eu sunt mai negativist, așa și o să interpretează altfel covorul tău e cu drone.

SPEAKER_00 25:01

Păi noi folosim tehnologiile noi, care există, altfel, noi nu le folosim pentru a ucide. Am ajuns în secul 21 ca să ne ucidim unul pe altă, după toate. Nu am învățat nimic. Asta e să vă ajuncă.

SPEAKER_02 25:15

Nu vă semna la urmă. Erau discuție mai veche dacă ies sau nu politică. E clar că nu ai cum să vedească politică. În contextul în care vă vacă 4 ani de război la graniță, la unele granițe mai aproape decât alte graniță, război nu are cum să nu fie o temă. Nu că nu ai cum să nu fie o trăs. El e temă, și mai recebă este fie tema.

SPEAKER_00 25:40

Și după război, asta, Israel, Palestina, cum e că ește din China, în Africa el nu se mai termine. Și băieți eu înțeles că why not? Dacă leștele se poate. Păi nu echam. Asta nu este. Noi trebuie pur simplu să fim mega aware că, de fapt, lumea în care noi am trăit el nu mai există. Noi trim în alte lume, cum șșet domnul Trump, care ne arată băieți. Eu am dus, ce ați. You don't have carts. Terminologia este venit ca niște băieți de noi din cartier.

SPEAKER_03 26:25

Eu mă gândea la covul când zicem că sunt negativist. Știi cum e un mân și una de nu pe salvare poveste dar e sus ținută de drune și nu a rămas tot jos.

SPEAKER_00 26:35

Încă.

SPEAKER_03 26:37

Asta e. Deci mai multă speranță.

SPEAKER_00 26:39

Păi, da, e o mine și a doua noapte. Mă începem să screm o nouă istorie. Și asta e pur și.

SPEAKER_03 26:49

Deci sunt la începutul istorie, asta e teorita.

SPEAKER_00 26:55

Să începem cu istorie în favor.

SPEAKER_02 26:57

Să mergem, sprințul.

SPEAKER_00 26:58

Să mergem, prin asta, da.

SPEAKER_02 26:59

În

Un scurt moment nepublicitar

SPEAKER_02 27:00

timp ce deschid o cricova, nu, publicitate.

SPEAKER_00 27:05

Dimul a plătit. Nu e plătit încă. Încă.

SPEAKER_02 27:10

Cricova, vă rog frumos, haideți să ne vedem la Venețiea cu bine. La traseul telematic. A avut o serie mă rog, de lucrări, intervenții, instalații, care sunt performance care vorbeau, erau fate locale la început. Erau foarte locale cu umorul și ironia inegalabile cumva și repetabilă poate care e specifică mulăi. În legată de palate, noi îmbogățiți milia dufurat. Mâncare, mâncare, iată, uite u uitați în pleasia cu mâncarea. Și după aceea te duce încep, în cet în universal, în termei mai mari, în termi cum e criza migranților. Instație în care geamurile unui autobuz erau practic cu apă astfel încât să simuleze înecarea refugiației. Lumii și europe. I asta și povestea cumva a maturizării tale, la internaționalizării tale e o nu știu.

SPEAKER_00 28:35

Păi, tu es influențat de mediul în care tu te afle, și atâta timp, eu simțeam că totuși, noi trem într-o lume destul de saf. Probleme cum l-am spus din pyramida masla. Tu tine și la problemele identității, unde e Moldova, zice, ce fac migranții. Cum noi ne integrem în Europa, pașaportul e european care l-am făcut. Dar în momentul când tu pur și simplu vezi că lumea, pur și simplu crapa în două. Să zic autobuzul am făcut tot când s-a început cu Siria chestia asta, erau niște imagini super șocante pentru mine. Și rezonezi, asta eu nu știu că nu am nu am o agenda. Când se vin ideile, așa e bine, asta e bine. Că exemplu, când sunt început război, eu am fost, eu lucram la 4 proiecte diferite. Regată din molde, filmul ăsta od seem de unde eu pur și simplu, filmez cronica țare din toată țara.

SPEAKER_02 29:48

Stai, stai, stai, mai și unde focus pe odise. Ce e odisată?

SPEAKER_00 29:54

E un film la care eu lucrez deja 5 ani. Ok, ok. În care eu, pur și simplu documentez viața de zi cu zi în Republica Moldovă în diferite părțile țere. Și doar cronică, site cronică, fără comentariu și fără narațiune.

De ce-i Moldova aparte?

SPEAKER_03 30:19

E complementară cumva. Mi-am dat seama acum ascultându-te cu cealul Ghenadie Popescu. Ca face și el stop motion film muncește foarte mult. Da, Ghenadie. Este un om, un artist pe care eu recomand oricui să-l caute, să vădă despre ce e vorba, ce face. Dar întrebarea mea nu e despre Ghenadie. Lam menționat doar că am văzut la semanul asta și am făcut un interview și cu el când va trecut la Festivalul Rod din Timișora. Întrebarea me e altă, ce e în mâncarea din Moldova, ce e vinul ăla? Pentru că de la București, dacă te uiți așa la Moldova. În totdeauna muzica care vine din Moldova e mai bună. Întotdeauna artiștii sunt cu vreo 3 paci mai în față decât ce la București. E o vibrație acolo care lipsște de la București. Ce se întâmplă? De unde vine ea? De unde vine libertate asta dacă vrei. Așa. Nu, ai de un scut de bule.

SPEAKER_02 31:29

Dar zar cuite aici. Potul de bule să făcut. Să metă. Domnul.

SPEAKER_03 31:38

De ce în Moldova? E ceva vin?

SPEAKER_00 31:42

Eu nu știu.

SPEAKER_03 31:44

Eu e ferbă șcenta pentru o țară atât de mică. O țară care e practic un oraș.

SPEAKER_00 31:49

Eu de mult spun că în Moldova trebuie băt în carte roșu. Pur și sim toți moldovă. Cia și cei care au plecat. Este ceva, într-adevăr. Eu după 15 ani de umblatul de, cum să spun de? La poculește, că eu discute cu vreștină. Eu m-am întors acasă, dar minim permanent mirador de casă. Asta au fost o chestie care eu, pur și simplu am realizat-o după 15 ani, că învățat în anai. Eu cel mai mult am fost 8 luni, nu am fost acasă. Și eu cumva mi-am creat o agendă că odată în 2-3 luni vin acasă. Eu o săptămână, 20 în cașer baterie, tot și mai departe. Dar ce se întâmplă? Eu nu știu. Adică problem că din cauza că noi simțem restrânsi din toate părțile apar niște diante. În aceste care sub timp și presiune mai zbucniască.

SPEAKER_02 32:50

Dar și presiune, cum vor venem.

SPEAKER_03 32:53

Ce am zis mai devreme, era o chestie pur subiectivă a mea. Nu zic că asta este un fenomen certificat ființific. Dar de unde stau eu așa se vedă, totdeauna din Mordu va vine ceva care te lasă cu gura că scată. Și da, iată o explicare prima oră când primezc explicația asta diamantului.

SPEAKER_00 33:11

Și noi suntem între două culturi, vrei tu sau nu vrei, noi nu putem să negăm faptul că totul. Cultura rusă, sovietică, adică ea că mai există. Și polarizarea asta care s-a întâmplat acum, cu manicată lumea, de fapt, evident, după independență, primii migranți care au plecat, au plecat în Rusia. Și și au făcut familia acum. Copii, poate bunii sunt aici. A noi deja după 2010, care m-a început ilegal, în prima Italia, sigur că prima destinație era pe țările latine și după asta, Irlanda, Statele Unite, acum deas foarte mare. Sau dispersant. Dar faptul că ei se întorc și că aceste mai mult multe culturi, că țin minte că au fost finala Campionatului Europei, când era Spania cu Grecia în finală. Păi erau două tabere. Toți băieți din cărinții care lucrează în Grecia, s-au îmbrăcat iețin cu Grecia, părinții cel care lucrează în Spania, iețin cu Spania. Nu că după cluburi sau chestia. Pur și simplu știu de unde vine pachetul. Dar asta. Și totuși este un mix. Este un melting pot foarte.

SPEAKER_03 34:40

Dar

Al doilea Ștefan cel Mare

SPEAKER_03 34:41

ce mai, înainte să ne întorcem la arta, știu că vreau să reune pe scan. Sunt foarte curios ce mai e Moldova acum? Pentru că mi-e foarte greu să înțeleg. Mă duc des la Chină. Cred că acum o lună am fost ultima la chișină. Dar tot nu e greu să înțeleg. Ce e Moldova? Știu, întrebare care prezătoare.

SPEAKER_00 35:07

Trină. Cu aspirație. Eu europe, eu totuși cred, mai z după ultimele legere. Asta a fost un exemplu. Eu pur și simplu. Eu am întâlni că băiții noastră, știau că guvernul, are multe de făcut, multi greșelile, chestie de cool. Eu eram atât de mândru, cu toți legătură, sau fost pur și simplu limit. pregăte. februarie 22, noi tot eram cu valizeți, nu spune.

SPEAKER_02 35:53

Și pe noi le-ați încurajat, adică până la urmă, ce s-a întâmplat acolo. Și cum mai a fost pentru România. Hai că se poate.

SPEAKER_03 36:05

A fost așa de mare încurajarea că a reinviat discursul acela care nu a fost foarte mare, dar acum e pare să fică pe toată o viața lui separată cu mai președinte.

SPEAKER_02 36:16

Ori de câte ori. Să.

SPEAKER_03 36:19

Zona liberală din România se frustrează foarte tare că nu face bine președintele ce face, că nu au alegere, nu au de unde alege un președinte bun, să uite la mai. Întotdeauna se uite spre mai. Mai mul mai puțin deschis, dar se uite spre mai. Să ne întorcem la. Stau.

SPEAKER_00 36:35

Pai cum e propri că stai deștept pentru mari. Este deștept cât face femeie asta pentru țară, nu-a făcut nici un președinte până acum.

SPEAKER_03 36:49

Adevărul e că nici un președinte moldovan sau premier moldovan nu a reușit să aducă atâția lideran la chișine. Să a ducă atâta fonduri pentru Moldova. Deși nu există foarte multă recunoștință în Moldova, dar există foarte mulți banchiti în Moldova de când e mai alesandă de Uniunea Europeană și de România. Și România cheltuiește foarte mult.

SPEAKER_02 37:09

Nu e. Eu cred că nu destui. Și nu cred că nu destui din perspectivă de nu știu. Cred că nu destui. Nu știu, în general, cred că granica aia, dacă tot e atât de flexibilă și ușor de trecut până la urmă, a trebu să fie trecută un pic mai des turistic sau nu, măcar de curiozitate.

SPEAKER_03 37:35

Eu mă amet de săcină.

SPEAKER_02 37:38

To faci pentru o gașă întreagă de prieten. Eu și numele dă crează. Mai trec și eu.

SPEAKER_00 37:45

Mai avem de lucru, cum spune.

De ce stă mai bine Moldova la artă contemporană?

SPEAKER_02 37:48

Și eu vreau să mă duc la chișine, dar din perspectiva asta, cumva este contemporane și nu mai arte contemporane. Am trecut, nu mai știu când am fost acum, vreau doia în trec în cred. Am fost ceva de abă de vară. Să întâlne cu manager cultural din România cu manager tineri manager cultural din proces. Oribil, dar și învățat la situație. Adică dar ce să nu, industrie creative. Au, nu vreau să vă duc. Nu vreau să folosesc. Exact, exact. Ei, și atunci am văzut centru de arte contemporan cudire și centru de alt audio sau cum se numește el. Cul de producție audiovidul.

SPEAKER_00 38:36

El se numește. Ar, ce delar.

SPEAKER_02 38:40

Și media cor. Și media cor. Dar ei, mai există? El există. Nu avem așa în bucureștor, că mie mi s-a părut că intru în noi acolo față de în bucureștul în momentul ăsta. Nu există un spațiu dedicat la standard ăla de calitate, producție video și media, de fapt, și poate compătează. Nu există. Dacă există, adică nu zici că înteia sau sigur, sunt mai berlin noi pe noastre, mai recondiționăm.

SPEAKER_00 39:11

În român, voi fabrică, fabrică de pensule. În istorie există acest termen, care totuși și-a făcut treaba. Acum, ce întrisi de participare. La noi, el au apărut de fapt, cum. A datorită acestui termen industri creativ, că cine le a construit, pentru ce au dat bani, ca e tot ca mentalitatea. Dar nu a venit, băieții de la publicitate și noi avem nevoie miște chestii că pentru confortul nostru, noi facem publicitate pentru produsele din Moldova. Eu atunci am văzut întrebă, care sunt produsele din Moldova. Tu ești nu. Nu mai vin, mai vin câteva chestii. Dar tot nu, în fin, asta era dar el apărut tot în contextul acest politici noi. Eu când am apărut art corul, eu nu eram tare ferci, din causa că luată o parte din spati. Curti darte, nu cred că sviet și totul dată bani, nu cred că dacă noi duci înduci în academie de arți, spune, că centru vreo.

SPEAKER_02 40:24

Și așa, cumva spate.

SPEAKER_00 40:27

Până la urmă, noi mergem înainte, nu e cum trebuie, bun cum este.

SPEAKER_02 40:37

Pentru mine, știi, că și adică cam tot ce sunt la România de notă așa, mi se poate de un solid eit. Știți?

SPEAKER_00 40:43

Nu, nu, e ok, noi cum, vor simbă, e tot să luat seama. Acum, chiar și industriile creativ, mai ales după ce USA ei dos goodbye, goodbye, e înțeles. Că dacă bani a fost cheltuit și cum, nu, în fin, nu vreți să preaște mai bine. Da, se putea și mai bine. Dar însuși faptul că sunt două clădiri super bune, super dotate.

SPEAKER_02 41:04

Deci, e orașul, ridicată și măg media, dar eu mare loc. Pe lângă asta am văzut și galeria Ludică, asta e care e o jucărie, practic.

SPEAKER_00 41:17

Andrei? Hello. Andrei sclifos, că este să nu și Andrei preachne, de la Gai, unde e expoziție. Dar da, asta pentru mine tot, de exemplu, vorbind de relația România și Moldovă, andrei e lucrat la plan B.

SPEAKER_02 41:37

Ok, deci practic, cumva conexiune cu școala de la Cluj, care nu e Cluj Berlin și.

SPEAKER_00 41:43

El lucrat și la un moment dat, ca și minic, eu compar asta tot. El a spus, ok, eu vreau să mă întorc acasă. Tot a fost dor, sunt tors și au făcut asta e doilea spațiu. Deja e 3, că el a făcut primul spațiu. În centru era super mișto, pe urmă au venit timpurile grele, s-au ridicat chirile, l-au rugat frumos, el a găsit în alt spațiu, de la zero, el pur și el acum noi lucrăm împreună pentru acest pavilion. El nu știu dacă eu aveți mai avent în povestia asta. Și el dat, și nu trebuie, uitat că Mihai, tot ne ajută, adică el lucrează, colaborează cu Mihai Pop de la plan B. E colaborează, adică este o legătură și este o școală, se spune, o școală europeană care sunt întors acasă și de foa.

SPEAKER_02 42:41

Deci, măcar pe persoana asta, contemporane, colaborare există și legăturile sunt făcut.

SPEAKER_00 42:47

Da, și sunt ok, și vin străini. Dacă vine cineva, de exemplu, la tranzitul din eaș, Livia aduce la chișine, Livie aduce la lutnică, în lustia. Deci, nu cum, mișcarea merge, dar tot ține de cei care în torce, adică. Cum se numește ora? Șamală, nu? E un oraș, un loc care nu știu, mi energie care pur și atrage. Pentru mine.

Întoarcerea imigranților acasă

SPEAKER_03 43:22

Poate e o explicație moldovană, dar eu mă gândesc totul și la contextul mai mare. Ai zic și tu, se cam încheie istorie și poate trebuie să ne ducem spre o nouă istorie, dar suntem în faza asta în care ne tribalizăm. Ne întoarcem cumva unde ne simțim sigur. Nu cumva, și de asta sunt orcum oamenii în Moldova, adică vor să stă cu ei lor. A cu care au crescut, pe care ai cum să mai.

SPEAKER_02 43:49

Nu e sigur.

SPEAKER_00 43:49

Vre să ajungi și la război. Imediat ajungem și la războți. Eu pot să răspund sigur. Viață de emigrant, e nu înșoară. Și când eu, de exemplu, fi. Privilegiat, că am avut borsi, nici odată mă căutam de lucru. Eu am avut borsi, am avut bani, avem ce să plătesc chirile, când sunt început venzile, expozițiile. Eu eram ok, adică nu că să cumpi o becă, cum spune, BNB, sunt chest.

SPEAKER_03 44:24

Da, da, da.

SPEAKER_00 44:26

Și asta second hand. Și tu nu, tu călătorești, adică tu ești par, ok, tu nu te gândești la cherii, cum să gândici, adică eu eram ok, dar permanent mieți așa ceva, adică mi e lipsa limba. Asta pur și simplu, nu poți să vă redaucă. Ți-i doar să vorbești în limbata, se glumești, glumele, asta pumare. E muncat fantastic. Eram la invă. De fică dat când vreau să poveti cu glumul, trebuie să găsi cum să o traduci? În câte limpi, care vă. Și când se spui că nu you have to laugh.

SPEAKER_03 45:06

Pavel,

Sub amenințarea războiului

SPEAKER_03 45:07

se frică de război.

SPEAKER_00 45:12

Au fost momente.

SPEAKER_03 45:16

Întrebă mai e foarte specific. E frică ca vine război în Moldova. Nu dacă se frică de război.

SPEAKER_00 45:21

Dacă vine Moldova, nu. Eu sunt sigur că armata Ucrainei face treabună. Asta eu simțicul. Încă face treab bună. Dar când luam intervieuri, când a început război nu, prin toate proiecte, astea mă spun. Eu practic toate proiecte, nu putem să mă de la altile. Nimic. Când îi pace, tu tinști. În mâncare la băieți la miliardă furat la chesti. Cumvă, creerul, lucrează în mai multe direcție, dar aici numai, un becușor roșu, care pur și aprins și îți dă știri că something is wrong. Și când luam interview, imediat, cu văd, hâncul, că mă învățați pe mine, să fac fotografie, noi cum colaborăm, operator, facilmente. Noi-am dus imediat la grăi și filmam. Și am fost bărbați, care plângeau, cu copii, băieți, nu vă pot. El spune că eu am făcut armă, eu am făcut chiesi, eu știu, dacă îmi zboară, mama aia, tu nu știi ce să faci? Tu por si simplu nu știu. Și el plângea ca un copil. Și el por și simplu boșă. Dacă momenti, este. Tu nu se întorci acasă, și tu gnezi, ok, what happens? Și noi suntem în centru, da? La ultim etaj, dacă prinde, unii, vrei tu, sau nu vrei, dar tu gândești. Welcome. Da 86 de ani, ce faci tu? Prință suține tot în vârstă. Care situația? Ok, nu în România, dar eu am văzut refugiații care venit din Ucraina. Ce e care au bani? Lur este mai simplu. Dar nu le ușor. Nici lor nu ne ușor. Ei se duc, se întorc, adică acum ajutat pe mulți și cum vreau, o familie din Viena, ei vor să întoarcă, e vor să întoarcă mă ca în spațiul sovietic comun. Comun care care era. Lori nu le comun. Adică ei se simt, nu știu, altfel, adică e viața din imigranți, nu este, dar noi trăm într-o perioadă, uni toți putem să divenim migranți, imigranți într-o zi.

Chiria temporară permanentă

SPEAKER_03 47:48

Suntem oricum imigranți așa în sufletele noastră, că nu nu mai simțim din lume.

SPEAKER_00 47:54

Faptul că noi ne simțim, dar când, asta sunt două chesti diferite. Când tu vine acasă, când tu ești singur, când tu întâmți închirezi în spații, când toți prietenii care închirează, care stau, to apartamente la fel. Numai cei care lucrează și s-au instalat, ei mai bagă cu un tablo, cu o prânză, cu o fotografie pe pereți. La restul, pereți-go. Dacă cum tu încheia, eu nu știu, pentru filmer, niște. Dar cu mă stă dat.Și adil așa. Adică după noi spereți gol. Perea-ți gol. Și întotdeauna stau, adică îi stă pe venzi, valizile sunt pregăte. Adică tu nu poți să-ți creezi o casă. Și asta sigur că cumva.

SPEAKER_03 48:48

Te destabiliza.

SPEAKER_00 48:49

Da, da. Și care îmi plac cu copiii. Copiii dau la școli, copiii când decât se integrază. Și după asta tu vrei să întorci acă și el nușacă deja nu se simte bine. El deja am văzut alte viață.

SPEAKER_03 49:06

Oameni cu două țări, dar facera nicio patrie.

SPEAKER_00 49:10

Și da, nu e complicat, complicated, asta. Și numai din

Migrația după rublă vs. migrația de nevoie

SPEAKER_00 49:16

cauza. Numai din cauza că undeva se întâmple război. Eu am făcut ultimul care scuzați! 23, 22, la gratiți, 23, 23, am fost invitați la Stalin și Herbare să fac un film despre Anin Strasa. Anistrasa o stradă care timpul na ziste, până la naziști, era un shopping street cu magazin evreiști, au venit cu băieții, magazinele, petrecut, prin laile de concentrare, și după asta lumea început să întoarcă și acolo la tot pasul, sunt plăcutele astea, metalice, eu nu ține numele artistului care le pune în fața fică clăder. Și când m-a invitat, mi-a spus, nu, caterina directoare, eu nu știu dacă eu să fac lucrare asta, eu știu că problema evreielor e o problemă. Nu toți cunoaștem, dar nu vogin în ucraină și cumva, dacă eu găsesc o chestie care undeva, eu găsesc. Și când am dus încolo, am luat două zile, și la un moment dat, eu am rugat cineva să meargă cu mine care vorbește de germană și se întâmplă în toate șopurile. Și să se discute. Iranieni, Afghaneni, Irak, Siria, mai scor toți. Și toți care spune mie că lui erau femeie care venit din Siria, cu greu, început să învăță și deschis un șop din asta de manicură. Și venit din cauza războiului. Irac, fix așa. Și didn't come here, când moldovenii s-a dus după roblă, cum spune. S-a dus după bani. Și după euro, după. După euro. Nu, evident, ei s-a dus. Nu s-a dus că nu era greel, pur și simplu, mai simplu, mai comod, e s-a dus. România au făcut la fel. Dar pă nu, nu s-a dus că au fost ăștia toți. Au venit din cauza că ei nu mai puteau trăie acolo. Ei avea un viață bine, fericiți. Doamna din Iran, din Irac, familia lor peste o sute de oameni. Și ei au venit ja cu soțul, câțiva copii și câțiva ne poți, au deschise restaurantul, ăsta, bucate orientale, și trimit bani acasă. Numai ca să hranească, dar we didn't come here, we never wanted to come here. Și asta în chisele este pentru mine, că eu știu că noi am venit mulți, nu toți. Mulți venit în adevăr, că au fost problemii, nu știu, cum mai zandii 90, și femeia au plecat ca în trevăr, nu era cum să câștigi pe viață. Asta a fost. Alții, eu văzut că ce spate din. Dacă lucrez bine, tu ești plătit. Ok. Dar nu a fugit din cauza că erau explozii și a rămas frăcasă sau chestă.

E România o casă pentru moldoveni?

SPEAKER_02 52:33

Din perspectiva asta, de bătut în ln cumva și domne feritește, și din logica asta foarte tristă, știa, nu a fi acasă în locurile alea de destinație. Când e acasă este România pentru Moldoven. Pentru mine e casă.

SPEAKER_00 52:54

Să forme sta aici. Adică.

SPEAKER_02 52:56

Dar nivelul de adaptare e de 70% de casă, e de 50% acă, e de 9% acă, e de propagand. Oric cum.

SPEAKER_00 53:13

Când nu cu artiște, scuți, tu uți, să începi să mâncii, nu înțeleg ce zici. Asta este un moment care eu cunosc. Mai sunt tak simtriști. Tu povestești chestia și stai, nu am înțeles, eenzi o dată. Sta cum. Băi, băiș, imenzi o datată. Boi, limenzi o dată. În fine, sunt momente, dar noi șredăci, dar avem o istorie diferită. Vrem, noi sau nu vrem. Eu știu că e vorbesc limba română cu accentul rus. Asta eu știu, se deja după Inpendență, că au fost la școală, și el deja vorbește cu accentul rus.

SPEAKER_03 53:56

Se mai întâmplă un fenomen pe care l-am văzut la mulți moldoveni din București. Moldovenii care se mută la bucurești dispar. Ei nu mai sunt moldoveni deloc. Se modifică accentul foarte repede în primele luni sau în primul an după ce se mută la București, dispare accentul la cu totul. Și ce se întâmplă dacă vrei să te prinzi dacă e din Republica Moldova sau nu, trebuie ori să-l înlăți or să-l furi. Și imediat să face un spunge. Și te jucă pe multenește sau mă rog.

SPEAKER_02 54:29

Nu, e put de săci ca bănțenii mei, dacă se topești așa încă.

SPEAKER_00 54:35

Eu cred că toată zona din România se vin bucurești, cred că tot e un challenge.

SPEAKER_02 54:40

Este un certo din ora și un meta ora și nu.

SPEAKER_03 54:46

Aici noi avem o discuție mai veche care, mă rog, e mai complicată, dar bucurești e un oraș și poate singur, Vlad.

SPEAKER_00 54:57

În Moldova, eu asta poți spun, că noi avem doar un oraș.

SPEAKER_03 55:03

Am fost recent la Orhey și da poți să depul mărturii. Atenție.

SPEAKER_02 55:06

București unorași, din România poate singur în față de cheșină. Hai ca amendată.

SPEAKER_03 55:16

Nepropiem de final, pentru că.

Ce ne/se recomandă

SPEAKER_03 55:20

Deci, Pavel, noi încheiem de obicei episodele cu niște recomandări. Recomandări care vin în primul rând la invitat, apoi și de la noi. Recomandă ne ceva, orice, nu știu. Un spectacol. Un partid politic, o poveste, o carte. O țară în care să fugim. Un covor pe care să-l cumpărăm, nu știu.

SPEAKER_00 55:39

Am fost în octombrie, am fost în Tokio. Sunt de acord cu asta. Recomand.

SPEAKER_02 55:46

Jucăm pe orașă tură asta?

SPEAKER_03 55:48

Bine jucăm pe ora și dar mie să fiu foarte greu. De ce, de ce? De ce? Ce.

SPEAKER_00 55:55

E mentalitate, ei sunt extratereștre.

SPEAKER_03 55:58

Sunt de acord. Exact asta a fost și de fizec.

SPEAKER_00 56:01

Și pentru mine când vezi că primes foarte puțin. E nu sunt milionari tot este foarte greu. Dar faptul e că tu intrira în localul lor, nu am fost. E se bucur că s-au făcut ție ceva? Eu nu știu, un servicio. Și plăcut. Adică este momentul asta. Dar știți dacă tu faci un cadon, lumea zbucura și tu te bucure. Eu asta e totuși ce am simțit eu, ceilă ei în cap, eu nu știu. Un oraș de 36 de milioane, da? 36 practic 1, 12 mul. E bine așa, dar unidată de calculă. Nici în ambujaj. Și nu, rescal, atitudinea lor față de viață. La detalii. Și ei nu se grăbesc. Nu se grăbesc.

SPEAKER_03 57:07

Dar nici nu sunt înceți. Cva tot e timpul corect, cumva funcționează.

SPEAKER_00 57:14

Ceva. Dar asta e tot este o chestie care, de exemplu, la mulțim când tu intre, vin la mine acasă, în primul rând, tu de ce chemiață, că tu știi că vinul e bun, mâncarea e bună și tu încheltui bani undeva afară. La ei asta nu, nimeni, prin nimeni. Dacă îți invite, poate, noi eram la festival, adică a fost un. Star, că plătești atâta și atâta, noi nu ne-a dus. În fin, genie.

SPEAKER_02 57:44

Nu sunt genie.

SPEAKER_00 57:47

Dar nu ștântul în fin, nu de vorbă de asta, dar sunt multe chesti care, dar eu drumul cea mai complicat. Adică 12 ori se zboori. Și eu nu știu ce mai mare bărbat. Eu un cap, cumva în futului acela.

SPEAKER_03 58:05

Da e greu să stai mult într-un moment.

SPEAKER_00 58:07

Dar n-ai spai ce. Nu știu de ce, cum voi.

SPEAKER_03 58:10

Poate vânto a. Posibil. Vândul schimbări. Recomandarea lui.

SPEAKER_00 58:16

Nu, vreau să vreau și un film. Și un film. Care tot e legat de Japonia, care se numește Rental Family. Best. Asta e ultim care l-am privit. E foarte bun.

SPEAKER_02 58:31

Excelent! Băi, nu, mă toc la Cambodja unde mă și întoarce mâine, dacă văți putea, e o moldovă jumătate cu penu, capitală. Un alt super paradoxal, agresiv scandal, mega prietenos în care poți să sești la niște oameni acasă. E practic o combinație de chichină și bucurești poate un chinul și în bucurești pusă cap la cap. Dacă nu, se vorbește o leacă altă limbă, da, cred că nu am putea integra fotosul acolo. E da, e un orașul care m-a ce tot timpul. Iar ca filmul. E un film care se neste Murder Hill, The Second Killing Field. E un documentar care a pus an trecut care vorbește despre cum japonezii au dunat 45.000 de japonezi, am zis, tailandezii, cum am să zic. Iată, mă rog, sami. Tailandezi la adunat 45 de mii de cumi, le-au arătat postăarul, mă rog cu jungla așa, și cu teren ominate și coborăți aici în toaceți vă la voi acasă. Apropo de refugiați de război. Tailandezii, uitând și ignor conceptul de refugia, și spunându-le evacuați.

SPEAKER_03 59:58

Colegul meu de podcast nu este numai tișoran din păcate pentru noi toți, dar este și naționalist cambogian. Să știți asta.

SPEAKER_02 1:00:07

Chem să nu simțște.

SPEAKER_03 1:00:10

Bine, o să fiu neserios dacă voi sunteți atâta de adânci. Orice a zis pavel despre tot eu susțin, am fost acolo, am văzut.

SPEAKER_02 1:00:18

Socul banii la filmă.

SPEAKER_03 1:00:20

Așa dar bine, ca să recomand un oraș care. O să recomand un oraș și o să ne recomand un oraș. O să antirecomand un orașul. Nu măra dar. Vorbim despre oraș, da?

SPEAKER_02 1:00:36

Uite, că produce moște.

SPEAKER_03 1:00:41

Așa, deci vă recomand să încercați manila. Și după ce vedeți, este o monstruitate de ora și gigantic. O să vă dați seama de ce e bine în România. Dacă ajungeți vreat în Filipine, dacă faceți la manila, e minunată. În același timp este și în fiorător de triste. Tristea din oameni ochii oamenilor sunt gribe oamenii. Vezi lucruri pe care din fericire nu le-ai mai vezi în România, încă nu, nu mai sunt acolo. Au bine, dar nu mai sunt acolo. Iar un recomand pe care îl urăc cu pasiune, un oraș pe care îl urăc cu pasiune, și cred că e singur oraș din lume care nu inter să spun lucruri bune despre orice oraș. Sur oraș despre care nu poți să spun nimic bun e momai în India. Nu îmi place traficul, nu îmi place mâncarea, nu-mi place mirosul, nu îmi place nimic din momie. Încercați-l dacă vreți, dar eu vă spun gândiți pe bine.

SPEAKER_02 1:01:37

Sigură muzică bună și colană să năsă de bună calitate.

SPEAKER_03 1:01:41

Pentru că să rog pe mică. Procătorul nostru care se uită așa și șceptic la noi acum. O să rog să pună în argita, să-ți spun și piesa pe care să-l pui.

SPEAKER_02 1:01:51

Deci, tu ești cancelat, tu ești cancelat, mai trebuie să zic și eu ceva în așa.

SPEAKER_00 1:01:56

Uite, mai vă șam aici. Eam cu razboi. Este un film să niște interception. Secret de ucraină au interceptat telefoan soldaților roși care sunt acasă.

SPEAKER_02 1:02:10

A genial!

SPEAKER_03 1:02:14

Vă mă turisesc că nu l-am cunoscut pe Pavele înainte să începă episodul asta, dar mă îngrijoraz de cât de mult sunt de acord cu el. Trebuie să dau și eu un film. Eu sa fiam total neserios cineva trebuie să fie în serios în toată chestia asta. E un serial pe Sky Show Time, care este un fel de dală sa adus la zi, dacă mai țineți minte cei care maiți minte cei datul, se numite Landman. Vedeți, mai lăsați Netflix, la mai încercat și alte plane de tradinist care va duce să mine ce inseamnul un serial la ascultați. Pe, not asta veți să închieș și episodului.