Centru Vechi #25: Paul Radu, investigații transfrontaliere, bugetul cartelurilor și viitorul presei

Ediția din această săptămână, una specială, a fost filmată în timpul Festivalului Internațional de Jurnalism de la Perugia, a cărui ediție aniversară, a douăzecea, a avut loc între 15 și 18 aprilie 2026. 

Invitatul este unul dintre jurnaliștii români de investigație care e probabil mai cunoscut în străinătate decât în România, pentru că este co-fondatorul Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o rețea internațională de zeci de jurnaliști care fac investigații transfrontaliere pe șase continente.

Paul Radu este și co-fondator al centrului de investigații RISE Project din România. Are în CV demascarea unor rețele transnaționale de crimă organizată, a corupției la nivel înalt și a spălării de bani (laundromatul rus și azer), analiza celui mai mare calup de documente scurse din bănci elvețiene și urmărirea rețelelor traficanților de droguri din America Latină. Este inițiatorul unor platforme și instrumente digitale avansate pentru jurnaliști, cum ar fi Investigative Dashboard și Visual Investigative Scenarios (VIS), iar mai recent a co-fondat Floodlight: Fiction in the Public Interest și Floodlight Gaming, pentru a pune în legătură jurnaliștii de investigație cu industria cinematografică și cea de gaming.

L-am prins într-o pauză, între jurizarea European Press Prize și cele trei paneluri la care urma să participe în cadrul festivalului – Paul Radu este prezență constantă la Perugia de foarte mulți ani. Am discutat despre începuturile carierei sale de jurnalist, despre complexitatea investigațiilor transfrontaliere și despre viitorul jurnalismului de investigație în epoca supravegherii permanente.

---

Citește investigațiile OCCRP pe site-ul organizației.

Află mai multe despre Floodlight sau trimite o aplicație pe site.

Einstürzende Neubauten au site, dar poți să-i asculți și pe Spotify.

Sau, dacă vrei să-i vezi live, vin pe 19 iunie la Phillgood Festival, la Plovdiv, în Bulgaria.

Cartea recomandată de Vlad se numește „The Yiddish Policemen's Union" de Michael Chabon, iar acțiunea se petrece în Alaska, nu în Canada. A fost tradusă ca „Sindicatul polițiștilor idiș” la Editura Paladin și o poți cumpăra de pe Libris.

Angine de Poitrine poți asculta pe Spotify.

Autobiografia lui Seymour M. Hersh,  „Reporter. A Memoir”, se găsește pe Elefant.ro.

---

Pe Teodor Tiță îl găsești și pe X, iar pe Vlad Tăușance pe Instagram. 

---

Urmărește Centru Vechi pe YouTube, Apple Podcasts, Spotify.

---

Centru Vechi este prezentat de Vlad Tăușance și Teodor Tiță, și este produs de Mihai Ghiduc. Fotografii de Alex Negulescu. Grafică de Cristian Melinte. Fundal sonor: „București” de hroma. 

---

Podcast filmat la Energia sau pe teren, editat de Ariana Coman și Andrei Drăgușanu (de la ediția 28). Edițiile 1-27 au fost filmate și editate la Core Media Studio..

Transcript

SPEAKER_01 0:00

Știu că nu pare că suntem popagistă foarte frumoasă pe undeva prin Italia la Perugia, dar nu suntem întâmplător, adică nu ne-am gândit noi așa, că hai să mergem popajiste. Suntem la un festival de jurnalism. Da, există și ceva. E un fel de întorl al jurnalismului european și internațional, de ce nu? Unde, evident, vom discuta despre starea jurnalismului în anulului 2020 și. Ansta discută doar Vladi și cu mine avem un invitat, un invitat care e foarte foarte cunoscut și zice că mai degrabă în afară Romaniei decât în România, de ce ar merita mai multă precere în România. Paul este fondator al fositi arpii. Ăsta este un acronim care definește urțet de jurnaliști internaționali care se ocupă cu ceva care nu o tuturor ne foarte drag, și anume investigarea crimei organizate, pentru că au remarcat ei la un moment dat acum ceva vreme, că de obicei crimă organizată nu stă într-o țară și ști bine asta. E transfrontalieră, este globalizată ca și lumea în care trăim, ca și comerțul dacă vreți, ca și muzica și orice altceva. Și atunci au decis să facă proiectul ăsta care a dat lumii câteva lucruri foarte importante. Paula a participat la una dintre cele mai frumoase investigații, cred că din ultimii 20 de ani și anume Panama Papers. Sunt sigur că foarte mulți dintre voi ați auzit. Are un SV foarte foarte mare. O să rog pe miari, producătorul nostru. Poate pune un link către CV-ul lui în descriere, pentru că e atât de mare încât aș ocupa 40 de minute vorbind despre Paul, ceci preferați să vorbim cu Paul, nu despre el.

SPEAKER_03 1:53

Ce important în Siv este că începe la ti mișoara de unde vin și eu adică.

SPEAKER_01 1:58

Este

De la Țigareta la investigații

SPEAKER_01 1:59

unul din lucrurile bune pe care le-a produs timișoara. Partea mai puțin bună a ti mișoare este cohostul meu din podcast Vlad, pe care o să rog să pune și prima întrebare.

SPEAKER_03 2:09

Da, da, da. Am ajuns și la un talk astăzi la acest electi chezic eu mai degram al jurnalismului, un festival de jurnalistă care se întâmplă lașta, câte ediție e la 20, au de ce eți aniversar? Am ajuns la un tok în care pe scenă era un whistleblower de la Uber, care la un moment dat în mijlocul tocului zice. Da, și am vorbit despre asta și cu Paul Radul, ce mi s-a părut foarte tare. Cum s-a ajuns? Cum am ajuns aici la domnul Paul Radul? Cum a ajuns o prezență internațională în zona asta jurnalismului de investigație?

SPEAKER_02 2:49

Văc să începe acum vreo 20 de ani, în ca și festivalul acesta. Și începem în România, un eram în început să lucrez în presă încă din vinul facultății de la Timișoara, facultate de jurnalistică de acolo. Și am început eu așa încet, înțeleg să fac investigație. Mai. Citeam mult despre investigații, polisierul de asta tot felul de, și am fost interesată. Cum funcționează crima asta organizată, cum ce se mănâncă, ce mănâncă oamenii din crima organizată și intersecția asta între crima organizată și corupție, politică și criminalită.

SPEAKER_03 3:27

El merg în mână în tranțional.

SPEAKER_02 3:30

Și atunci am început eu să fac anchete jurnalistice, țineți la Timișoara, a lucrat chiar pentru ziarul unui om foarte corupt de acolo, adică era deținut de Zaharis Candarin. Dacă spune ceva. Am intellig, mi aminteți. Sigareta, și tot felul de minun de felul ăsta. Eu ne știt foarte mult, eram student, în fine, produceam investigații pe bandă rulantă, niște investigații de calitate îndoielică, că er au făcut așa pe genunchi, rapid, dar de acolo am prins gustul. Am început să înțeleg un pic cum funcționează criminalitatea asta și am ales să fac niște studii. Am dus, am avut o bursă la în Viena, la Institut pentru Știț Umane, unde mi-am propus să înțeleg cum funcționează traficul de cocaină. Și am plecat au începutul anul 2001, am plecat în Columbia, în nordul Columbie, unde am început să vorbesc cu oamenii din comunități unde se cultiva coca. Și am înțeles foarte rapid, că oamenii nu erau criminali, de fapt. Coca, cultivarea coca, în Columbia, utilizarea frunzelor de coca pentru ceaiuri, terapeutică.

SPEAKER_01 4:45

Tradiție de sute de ani.

SPEAKER_02 4:47

Trație de sute de ani, exact. Și atunci încerc să înțeleg cum mergea înțeleg la comercial, de la frunze de coca de pe pantă muntelui, până în Europa sau Statele Unite, unde arungea pudra, unde ajungea pulberea, așa am înțeles că. De-o parte sunt oamenii cultivatorii care de fapt erau și ei victime până la urmă, și că există niște. mai ales politici la asta care sunt promovate de țări mari. În vremea aceea era un plan Colombia, se numea în Statele Unite, vreau să dea gata toată producția de cocaină din Colombia, Colombia la ora, cred că asigurat cam peste 80%, dacă nu mai mult din unul din plan care știu. Dar cum au ieșuat. Eu eram, de exemplu, într-o comunitate în nordul Columbiei, în munți. Și oamenii spuneau. Țăranii de acolo din satele alea, oameni foarte faini, spauer. Ăștia au venit cu avioanele, ne-au speriat culturile de tot ce era aici, ei creșteau și marihuana în general. Creșteau și coca, într-adevăr. Putun, tot felul de chestia acolo. După ce ne aucat terenurile astea cu altul coasta muntelui, singura plantă care mai crește este coca. Adică coca.

SPEAKER_03 6:08

Dar că grășământ în cocaină.

SPEAKER_02 6:12

Și atunci am înțeles, mă, uite, o idee plecată din Washington Dici la vremea aia, că uite o politică scăpână de culturi de coca, care de fapt a dus la proliferarea comerțului cu cocaină. Și atunci, aici am înțeles că e foarte important să bezact cum funcționează criminalitatea, care sunt bucățile, părțile ei. În același timp, am început să lucrez pentru evenimentul zilei, după a Junarul Național, au fost șeful de secție de investigație pe acolo, erau foarte tânări, nu preașteam mult, și mă aruncam de multe era așa cu cap înainte, tot fel de lucruri. Deci, mergeam și cumpăram femei de la traficanți din diverse cațiere din București. Mă duceam cu câteva 100 de dolari, cumpăream cu camera ascunsă, așa, aveam înțelegere cu o doamnă care avea un adăpozin asta pentru victimele traficului, și Iana atei, și la desam învățat, trebuie să te poți, întreb să poți să interviezi o victimă, cum să te coborți în sistemele alea. Însă, după vreme la seam, asta ține, ce fac eu aici? În urmă.

SPEAKER_01 7:17

Asta e cumva peste limitele jurnalismului, pentru că cumva devi subiect împroprie știre, nu?

SPEAKER_02 7:22

Cumva devi exact, exact. Devi și subiect împroprieștire, plus că dai bani, bani, baci bani în buzunarul traficantului. Știu că negociam atunci cu oameni care aveau serin av venă și spunea, da, ți-a dau fata asta cu 300, nu, 400 vreau pe ea, 400 de dolari, și. Și îți dai seama că. Bine, eu în primul față m-am simțit bine, ulte voi ce chestii faine, fac, ce interesant, salvezi, salvezi persoane de aici, să vezi oameni, și dar de fapt, nu-i salva, e deloc, pentru că multe, asistența care le erau oferite după ce erau salvate din lumea aia, eră existente. Și multe dintre fata se întorceau înapoi, în ar fi traficată sau deveneau ele. Însă și traficante. Așa

De la pușcărie la convenția traficanților

SPEAKER_02 8:05

merge merge lumea asta, așa am zis, stai, stai, stai. Și în anii, am început să merg din pușcărie în pușcărie în România, primă orară, dar după aia am fost și în Macedonia, în Serbia, în Boznie Herzegovin, să interviez? Tot fel de criminal. Dacă la Arad, la penitenciar din orați, acolo am făcut în interviv cu un traficant de persoane cu. Eu, cum-a zis, doamne zice, eu le-am făcut un serviciu fetelul restora. Am traficat de prin zona noastră aldovnie, fetă de prin state, sărăcie, profitam de chestia și le duce. Le-am oferit lumea fătului. Le-am dus la Madrid, le-am dus la Barcelon, de am dus nu știu, era mai mult traficul pe Spania. Și el era convins că face un lucru bun. Așa. Am dintre vieva, trafică de drogul, trafică de toate felurile, în timpul la mergeam și încă în cațari și pe ferentează, cumpăr și droguri și făceam tot felul de chesti de felul asta. Și de acolo am început, încet încep să. Să văd că traficanții aia, de fapt, au niște rețele foarte bine puse la pou. Exemplu, am mers și oată să interviez un traficanță mea Edin Beganovi, un bozniac, care era condamnat la închisoare tot pentru trafic de persoane pe care făcuse în moșter în Boznia țegovina, și el era într-o pușcărie spre Zenica, în oraș din Boznia și Cegovina. Ei, eu am făcut cererea la autoritățile penitenciarului să vorbesc cu Edin Beganović, el a acceptat, dar după aceea că a vrit el mi-a zic, nu, ne întâlnirea jumate despre distanțe dintre Sara Evo și Zenița, în barul ăsta. Nu, asta e condamnat. Zic, cum poate să ia așa din pușterie? Ei, avea drept în fiecare lună, cu patru zile pe lună, să iasă din pușterie pentru purtare bună. Bună purtală. M-am întâlnit cu el acolo, ăsta era întâmplă ca barul care aparține la lui, și mai era pe numele alt cu ea, în proxy. Unde erau fetele, dar au făcut poze cu el și cu fetele, îți cua că el nu are nicio treabă, că el își vede de afaceri. Și foarte interesant atunci în întâlnirea cu Edrin Beganovici, a fost că el știa mai multe despre traficanță din România de câștia mea. Care e omul cu să în bă dacă eu înfiltrez, dar de ce? Fiind că avea rețea. El deja. Traficanții ăștia participat la un fel de convenții, împreună, un fel de. Să un comunicul în congres. Se întâlnești, efectiv, da, da. O programadă de locuri unde se întâlnești și poate face din preună. Au market la. Hum, și mai mult față de anii ăia. Multi mult se întâmplă. A decelele desocializate pe domani 3. Acum în Dark Markets, știți multe dintre întâlnile astea dintre. Dar efectiv, și atunci, în urmă 25 de ani, 24 de ani, asta se se întâmpla. Deci, omul a el din peeganul din Boz, din Sară, de unde era el, știa mai multe decât știam eu despre trafic din propria mea țară. Și atunci am zis, voi, stai puțin că ceva, ceva aici, nu, nu bată, și încep? Am înțeles că trebuie cumva să creezi o rețea, să lucrez cumva transfrontalier, ca să înțeleg mai bine toate sănătățile astea. După experiența din Colombia, după experiența din Balcani.

Cum s-a născut OCCRP?

SPEAKER_02 11:16

Și atunci l-am întâlnit pe cofondatorul meu, Bruce Sullivan, care este american de psicagru, dar el a înlocuit atrit, în mare parte din viața lui în Sara Evo, era Saraevo, și făcea un training pe traficul de persoane în Bulgaria și unde am aplicat și eu sau am fost invitat în mai știți. Am fost invitat acolo. Eram poate din tău, cei care trebuie să învețe mai multe despre traficul de persoane, și el a întrebat un moment dat, e vreun trebuie care am vorbit cu o victimă, și zic eu am cumpărat două. Cământăm două victim de asta. Pă, ai cumpărat două și da, păi aici. Și cu la urmă, am ajuns să țin împreună cu el pe și să zic o fanalistului, cu prezentatorul lui. Și de acolo am început să avem, să ne întrebăm, cum putem să facem o rețetră frontalieră, cum putem să înțelegem mai bine criminalitatea asta care merge dintr- țară în altă. Și primul nostru subiect, ținut și acum, pe care l-am început, început, cred că în 2006, a fost numit Power Brokers, era vorba despre băieții de ște în energie. Mais tăgire de timp să încesesc. Exact, exact, băieții deștept. Erau atunci niște personaje foarte puternice, și în piața media și peste tot, și în Serbia, și în România, și afacarea lor era foarte simplă. Cumpărau energia cea mai ieftină din România, și o gândau scump în Serbia. O cumpărau ca cea mai ieftin din Serbia și o gândiau scump în România. Model de a face perfect, scoteau bani. Ei, noi am arătat legăturile lor cu crim organizată, am atacă biserica ortodoxă română, de exemplu, era implicată în traficul asta de energie.

SPEAKER_03 12:49

Ea furnizor de energie. Deci, da noi, trecut de la.

SPEAKER_02 12:53

De la 3 la curent electric.

SPEAKER_03 12:55

Păi să fie lumină între curenți.

SPEAKER_02 12:57

Dar. Firma de trading în care era biserica activă, era în craiovă pe strădă carmax. Evident! Vindeam energia atomică. Nucleară. Înțeleg? Deci, așa ește chestii. Normal, când investizi, dai peste lucruri care sunt strângă din fișă, niște așa. Aia fost proiectul ăla în făcut, Power Brokers, și ăștigat primul premiu Global Shining Light Award. Ăsta este premiul global pentru jurnaliste de investigați. Și noi. Și de acolo ne-am dat seama, bă, asta e o idee bună, cooperarea asta. Lucrăm la orașul cu IWPR, care era să mea, chistul foran pece reporting, birnu de acum, Balcă în Invest Reporting Network, și tot așa. Și de acolo a început mișcarea asta de jurnalist transfrontalier în Balcani. Cu jurnaliști cu colegi din România, la uraia, în fițasem împreună cu legății centrul omul pentru drumă de investigație, care a fiat o vreme după aceea nu mai mers. Da, dar a prins aprins mișcarea asta și în cet încep au părut cele similare în tot.

SPEAKER_01 14:03

Ai anticipat

Frustrarea jurnalistului de investigație

SPEAKER_01 14:04

o bună parte din întrebările pe care vă lua și cu mine la aveam, dar până ajungem și la restul întrebărilor am o curiozitate pentru că asta mie meseria și citesc aproape tot ce văd, tot ce împică sub ochi. Totuși, bună parte din materialele astea muncite, uneori cu ani, alte ori cu lunile sau săptămânile, au o audiențe limitate. Ai simțit vreodată Paul că muncești degeaba sau că nu primești atâta atenție, atâta engagement, atâta reacție că ar fi meritat un material.

SPEAKER_02 14:43

De multe ori, de multe ori. Și asta asta a fost o frustrare și personală, dar și când am vorbit cu juraliști de investigații cu care lucrez și în momentul ăsta, vorbesc de acum 20 de ani. Au grămă de zorg de investigație super, super fain care nu au înicăier cu el. Plus, la ora lucram în presa din România și erau materiale care nu erau publicate, fiind folosite pentru. Pentru făcuți bani, clar. De către 400 de mediare. Ei, însă, una dintre lucrurile pe care le-am înțeles destul de vreme, și cred că am avut și noroc, practic.

Revoluția testelor ADN

SPEAKER_02 15:24

În anii ani eu am aplicat la un curs cu The Guardian. Am fost accepta. Am aplicat, și am mers la angă și am lucrat acolo. În un lucru, în analis de investigație foarte, foarte interesant, 60 de ani, foarte David Warner. Și omul ăsta a lucrat la un subit despre aplicarea testelor ADN în court cases și în cazul unor oameni care suferă condamnați la pușcărie, fără să fie vinovată. Eu am stag de lung, com ăsta cu experiență, și-a zis, băie, uite. Fiaten. Pe orice muncă făcută așa, adâng și cu pasiune, până la până la urmă e Paysul. Așa mi-a zis e.

SPEAKER_01 16:13

Bun, și practic, îți făcuia să e răbdare.

SPEAKER_02 16:16

Să răbd, exact, să am răbdare. Și fiat de ce s-a îndepărtat, car a fost incredibil pentru mine. Mă întorc în România. Eu la momentul ăla lucrarea la evenimentul zile, eram pe poliție mai mult, ști eu, pe tot felul de homor.

SPEAKER_01 16:28

Celebra secție eveniment. Tot ce apare și n-are o secție, nume se duce acolo.

SPEAKER_02 16:33

Da, și eu eram merge la poliția capitale. Ei, merge la poliția capitale, să vă duară. Da, aveam noi tot felul de ultimă crimă, aveam alte de lumi, dar știți, asta, dar nu, nu în crimio. Și culmea a fost că imeleul, la ora, exul de medicină legală, cumpă să crime, aj du să sensară primul aparat în ces ADN. La momentul ăla era la pământ și un profesor Belișu.

SPEAKER_01 16:58

Vladimir Beliș, multă vreme era un fel de mugurii sărescul imeleului.

SPEAKER_02 17:04

Și eu mă duc. Venim din Anglia cu ești în femeia băgăte, asta se poate folosi, ca să faci teste ADN. Call chase de-astea de-astea. Să elocidezi crime, care n-au făcut niciodată elecitate. Și sunt în România, grămadă de ele. Aneuri, cum să zic? Și mă duc să vorbesc cu domnul Belle și, că mă știam, că eram fazul să imele. Și că e un interruu, știu, a cum facem acum? Aveam un poca, uite să mă mai. Dea asta, mă, dacă ova un capitul. Nu-de și spu. Dom'le, am pe că m-a să doar un caz, presie de paternitate. Și vorbești? Păi-mi da uite, că am, de am aflat, eu asta. Și am dat exemple, și din testa. M-a documentat, el meu și 3 de doria. Și în Canada, și dacă le uite, că față de oameni în pușcări. Păi, fi, iau interviu eu ăla și fac un spread, așa, în evenimentiul zilei cu nevinovane din pușterile din România, au cum oșansă și așa, chiar așa se lumea.

SPEAKER_01 17:59

Și e creat o revoluție în pușcările din România?

SPEAKER_02 18:02

Ce s-a întâmplat? Doi ani după aia. Un priaten foarte bun, care lucra pentru jural național validiza. Eu am mașină, vreau să-mi tăună, dar o dace super 9.

SPEAKER_01 18:12

Un jurnalist bogat cum ar veni.

SPEAKER_02 18:15

Predică, de 4000 de euro.

SPEAKER_01 18:18

Dar ce e Nova? Mai știu ce?

SPEAKER_02 18:21

Super nou, super nou. A fost înainte, și mă întreabă la ziceva. Poți să-mi vi cu mine până la Cărbunești și poate să îndeva în Gor, nu, nu știu că voie, nu știu. O să vă lângă să mă acompaniez că, uite, iau interviu. Unui omit Sundra, un om care a fost eliberat din pușcărie în baza testului ADN. Și am să-i, pă, hai că vin cu tine, uite, chiar sunt curios de chestia asta de sujetul ăsta, fiind că am lucat pe el, în urmă cu doi ani și uite, am și ridicat. Și du mercem acolo la tundre, nântânt cu el de curte, au făcut mulți ani de pușcărie, grea, era destul de decimat așa sănătate și tot de. Și la un moment dat, e, puneva, de tot felul de întrebare, e-aia, nu, scoapă, nu te zruze eu cu el și astea. Și încep, dacă vă știți, cum am făcut eu. Mă început să-l fac cereile astea cu tre autoritățile apice că o deșine în cazul meu. Ce scoat articolul meu? Zice la un șocoș? Și zice, uite mă, am citit articolul ăsta. Păi zic domnul țar, eu sunt autorul. A-ma, mă-lat-o un brațe, mă nu știu ce, știi. Adică doi ani trecă de când am și aia, nu era investigație, era un material. Nu.

SPEAKER_01 19:29

Trebuia să umpli pagina de ziar cu ceva și a-ai avut ideea.

SPEAKER_02 19:32

Exact, exact, exact. Știți? Și atunci îți dai seama că e în tată, tu știi, îmi fac curătare și într-avăr, chestia, lucru bine făcut până la urme să se simte. Însă, ca să revin la grăbaleta, frustrare a fost întotdeauna și-a fost la. Noi, când am încercat și eu și drusă, creem rețeau asta încet, încet, toți jurnaliștii erau frustrați frustrați. Fie că le era folosită în altfel munca, fie nu avea niciun impact, fie și spunea, bă, de ce mai faci? Plus, riscu, care era, nu, și ca familie, totul, era destul deure în jurul jurnalistului de investigație în anieră. Și atunci noi am găsit, de fapt, un loc perfect pentru ei, în nou CCRP, acum puteau să lucrez, fără toful de interferențe de natură comercială, fără chesti de felul ăsta, și ne-am gândit cum putem totuși să ajungem la impact. Așa când muncă să nu mai fie totuși, în zadarță sau să aștepta așa de mult până să întâmplă

Cum s-a născut Laundromatul?

SPEAKER_02 20:30

ceva. Și atunci noi am făcut mult mai târziu, mult mai târziu, din 2007, un proiect împreună cu Transparency International, care merge și acum, în acronim GACC Global Anticorruption Consortium, deci consorțiul contra corupției globale, unde, ce am făcut? Am făcut un pas care este cumva ne firesc pentru jurnalism. Am cooperat cu activiti. În ce sens? Noi făceam prima proiect pe care l-am făcut ca parte a acestei cooperări, colaborări, a fost numit la un drumatul la zero. De Azerbaidan a plătită diversi politicieni din Europa.

SPEAKER_03 21:07

Paranteză, antezular, și eu eram cu paranteza. La un drumat e terminat de tine. Țați ține? Damn și domnilor, iată, avem și întrat în dicționarul.

SPEAKER_02 21:15

La un drumat, un sensu de scolare de bani masivă un vreo miliarde, chiar zeci de miliarde de dolari. Da, am să spun și ce-a fost spatele aceste vreodată, că e interesant din punct de vedere românesc cred. Deci, la în drumatul ăsta 0, înseamnă că noi am obținut, împreună cu niște colegi din Danemarca, de la Berlins, e unul dintre cel mai obligați din Danemarca, Eva Jung acolo. A obținut un set de date de la Dansky Bani, mare bancă europeană, așa, cu prezență în multe țări de Uniunea Europeană. Care arăta spălarea de bani și faptul că au fost să plătiți politicieni și influenții. și jurnaliști corupți, și tot felul, de către guvernul din Azerbaidan, ca să închidă ochii la diverse probleme care au acolo. Inclusiv să replătiți observatorii de vot care veneau din Europa democratică, din Uniunea Europeană, să meargă și să spună, domne, da, sunt corecte ale legeri din Azerbaidjan, deși în anul alea, fosse super comică situația în Azerbaidan, bine, comică, tragică, de fapt, că făcuse o aplicație unitorizau rezultatele alegerilor și au dat rezultat cu o zi înainte să aibă loc alegeri. Deci s-au dat. Le-a scăpat. Inferența de fusionar probabil. Știi? Dar ăștia politicieni din gândul de stan, din parlamentul Germaniei, Senatul Italiei, oameni importanți, erau plătit că 50.000 de dolari de euro de france în vețieni, și ei după aceea mergeau în Azerbaidjan unde se plimbau și spunea domne. Perfect, ale ali e băiat, de tot. Și atunci am primitul stată, ne-am uitat prin cate și am văzut toate legăturile astea, și am mers în Berlin, la secretariatul Transparenții încănaș și unde am zis, băi, uite, mai avem o sănătate care este despre Azerbaijan și să vă arătul că ăștia da umită în secție. Nu puteți să vedem dată în momentul ăsta. Dar vă puteți spune despre ce e vorba. Astfel încât țineți, asta a fost publicată în 2017 4 septembrie la Când. Astfelând cât în momentul în care publică, voi să-i ieși și voi, cu comunicată de prese și mai ales cu plânge la adresa celor politicieni, astfel încât autoritățile locale să fie obedeacă să înceapă investigații. Deci ăla a fost pasul prin care noi, ulterior, după vreo 3-4 ani am făcut un audit al acestui program, s-a murit deficiența în turalismul nostru aproape de 5 ori. Deci, brusc, ceea ce făcea și era aruncat undeva, îndevoit, avea alte picioare, alte câștigă fi căriți încă și la bocații de acolo știau de ce legi locale să se folosească, astfel încusă de terminile acțiune în urma.

De la investigație la acțiune

SPEAKER_03 23:55

Asta este și una din temele discutate în diverse penăuri în cadrul festivalului, motorovit de ea. Colaborarea asta dintre societate civilă, mă roc, sector, nonproit, în diverse forme, național sau internațional, și zona de presă de investigație. Pentru că când vrei o schimbare sistemică, da, o anchetă poate să fie focul, care mă fiilul, aprins cumva. Dar oricât de mult fluat pe a face, oricât de mare spate, oricât de mai mult a colaborat din partea colegilor de presă, că nu tot timpul sunt o logică foarte cooperantă sau nu peste tot. Dar vrei să schimba sistemică, ai nevoie de ONGul de partea ta, care să te apere în justiție, care să ducă mai departe, să depună plângeri, să ințieze procesele legislative, ai nevoie de politice care să audă lucrările și să prea să acționeze, opoziție, de obicei mă gândesc că ei tradițional, ar fi aliți, ai nevoie, nu știu, de instituție europene, băneți sau internaționale care să-ți țină spate. Adică, mai ales când vrei, genul ăsta de impact, spre care mergeți voi în momentul acesta.

SPEAKER_02 25:01

Ai nevoie de un cadru clar și ai nevoie nou de. Și e interesant. Că noi lucrăm transfrontalier, știm că uneori, scrie despre o grupare de crimă organizată care acționa din nouă Zeelandă până în Letonia, să spună, deci o areie foarte mare. Știi că practicul nu se va întâmpla nimic în unele țări unde fie oameni din grupare dețin puterea, puterea politică sau puterea economică, însă faptul că ei sunt cooperează la nivel transnațional este și forța lor și subunctelor slab. Adică tu, de fapt, atunci poți să gândești strategic și să zici, bă, stai puțin, gruparea aia care acționează de acolo acolo, are fele înfixate în noua zeelandă în Auckland, toate la aceeași adrese. Sunt toc 80 de firme. Le arătăm pe toate alea și dacă cei din Okland acționează și cu alții vor acționa, le vor închide filmele.

SPEAKER_01 25:50

Sunt țări cu legislație mai puternică cu mai mult rule of law ca să folosesc acest termen drag tuturor, unde poți spera la o acțiune a autorităților și țări unde nu. Asta zic. Exact, exact. De exemplu, în Marea Britanie.

SPEAKER_02 26:04

Există un sistem legislativ care numește Unexplained wealth orders. Dacă tu nu poți să-și justifice bene.

SPEAKER_03 26:12

Maserati o să.

SPEAKER_01 26:15

Asta este legea elicitului de care cred că am avea nevoie și noi. Pentru că dacă te uți la unele parcări din București, n-ai cum să nu te întreb. De unde Dumnezeu a venit ferariul ăsta de două.

SPEAKER_03 26:27

Nu, de unde are. De unde are măserati inspectorul de la. nu știu. nu maserati. Maselate în potgini? La potginii, nu mă serate. Masarati pentru să.

SPEAKER_01 26:36

Păi-o pe tată.

SPEAKER_03 26:37

Nu, nu, mă să la-i pentru junior, pentru ea care intră primi doi ani.

SPEAKER_01 26:42

Mas să-i pentru Marieu Iurgulescu, pentru desta like.

SPEAKER_03 26:45

pentru fi. Când

O luptă inegală, dar cu efecte majore

SPEAKER_03 26:48

e inegal e lupta asta, pentru că în documentari minunată făcut de productorul nostru Mai Ghidul că erau citat o cifră pe care nu puteam încă pe mintea, legată de banii pe care-i văd carpurile, care erau la dispoziție pentru corupție, pentru a auge mașină asta. Vor timp de miliarde, și nu de miliarde, câteva miliarde, de multe miliarde. Câți bani au ei, câți bani au inițiativele de investigație internaționale pe care le cunoști.

SPEAKER_02 27:17

Bun, păi, uite, dacă vorbim pe cifre, să spunem așa. Bugetul organizației mele e acum ceva în zulă de 6 milioane de dolari anual, cu 180 de angajați full-time și o grădă de colaboratori, și așa. Noi am contribuit la recuperarea în aproape în 18-19 ani, la recuperarea aproape 11 miliarde de dolari de la diverse organizații de film organizată, corporații corupte, tot felul să fel. Noi, întotdeauna publicăm investigația și după aceim impacte. Dar la modul că vedem câț bani au fost recuperați, cât dacă au fost confiscate niște bunuri, un jaft, nu știu ce, știu. Și evident, că toată opțiunea să se întâmplă fiindcă avem programul ăsta de GC cu preparar cu transferiență în telefonom, se întâmplă fiindcă există cadrul la legal, mai puternic în anumite sări, nu suntem noi cei care în banii nici gândit, noi suntem trigger.

SPEAKER_01 28:23

Deci nu ar trebui să fim. Exact, exact. Ca jurnaliști, nu asta faci, nu recuperăți bani. Scrie despre el.

SPEAKER_02 28:28

Noi, atunci, ca. S diverse estimă, dar o să iau la minim. Avem un return on investment cam de 10.000. Care este extraordinar debut.

SPEAKER_01 28:41

Cumpărați așa doar acțiuni la OSIRP.

SPEAKER_02 28:43

Cumarați acțiune la Osier, că da. Din păcate, nu vine că suntem națul pe fi da. Donați, donați, da știu.

SPEAKER_03 28:51

Nu-ți om băie jurnaliștă.

SPEAKER_02 28:53

11 miliardi, are o sumă enormă, nu? 11 miliarde. Însă, anual, conform nasta, conform Onu, și ei de obicei exagerează. Deci, dai spun că sunt 3000 de miliarde, 300 de miliarde anual în bani corupți, mergând prin sistemele financiare globale. Triliar de cuvântul?

SPEAKER_03 29:17

Triliar. Triliarde. E milieu de mince. Triliarde. Trilar de zit. Dacă nimerit o aie.

SPEAKER_01 29:23

Pam,

Jurnaliști care sar gardul greșit

SPEAKER_01 29:24

da am o curiozitate, am văzut chestia asta foarte des în politică și am auzit sau am mai văzut și prin jurnalist, dar sunt curios cum se vede de la tine. Atunci când te primbi așa pe lângă urmane de bani. Există o tentație acolo și vreau să te întreb dacă ai pierdut colegi nu neapărat din dosis arpi dacă coleg cu care ai lucrat pentru că au trecut de parte înaltă. Au decis să abandoneze investigația, au decis să se angajeze la subiectul investigației. Ța- întâmplat să vă z fenomenul ăsta.

SPEAKER_02 29:56

S-au întâmplat lucruri. Ăsta, puțin altfel. Eu de exemplu, am primit multe oferta. Am primit oferte de la obito tener, la friend, team.

SPEAKER_01 30:09

Dacă spune că nu ai primit oferte, nu te fi crezut.

SPEAKER_02 30:12

Dar ideea e că un exemplu. Eu eram la un moment dat, am făcut niște școală în Slovacia, în Bratislava. Și acolo am dun să cunosc ce înseamnă ICI G, International Consortium of Investored Journalists. E organizația care a organizat Panama Papers, care a făcut Panama Papers mai târziu. Și vreau să devin membru în IC, când se pănea o organizație de elită. Ajung în Slovacia acolo la școală și unul dintre membrii ICIG, Peter totțele, era din Slovacia. Și e scrie omul, domne, ne putem întâlni și noi să. Eu, înainte de aia, făcutem, am făcut niște investigații la evenimentul zilei, pe faptul că SRI-ul nostru, împreună cu Sis, serviciul de informație slovat, puseră o strategie împotriva populației romă din Slovacia și din România.

SPEAKER_03 31:02

Ok, asta nu se întâmplă?

SPEAKER_02 31:04

În 2000, 2000.

SPEAKER_03 31:06

Și ne mirăm de unde i apăană din genul, din SRI.

SPEAKER_02 31:11

Și am dat în evenimentul zilei, investigația aia, și deci aveam un pic de bază, știi, cu Slovacia. E luasă în interviu ambasorilor Slovaci în România. În bere cu el în seriul ambasade, avea. Vasile lască acolo. Da, da, da, da, avea o pios acolo și era berească. Era bună așa, nu e caea trăiască, dar era bună. Și, în fine, ajung, acolo mă întâlns cu cater tot, care. Înainte, m-am informat un pic despre el și erau biografia lui și pe site-a SGG. Și omul, era un ero, fiindcă găsesc răsu mașină o bombă. Încerca să lămă.

SPEAKER_01 31:47

A fiind din obicei ciudel în Slovacia, unde au murit doi oameni așa, un jurnalist și partenera lui, au murit acum vreo 7 ani de zile, dacă nu mă înșe. Exact.

SPEAKER_02 31:55

Sta ajungem și acolo, că e foarte interesat fiul epic la toată chestă. Deci Peter tot, da? Omul asta, Erou, jurnalistul de investigație, aici ei gay top of the tops. Mă întâlnesc cu el la un hotel din Bratislava, stăm de vorbă, îi spun despre fulată pe care îl fac. Treaba asta între SAS-ul, serviciul SF-lobac și SRE-ul nostru. Mamă, ce tare, bravo, hai că ajut și eu cu toată treaba asta. A doua zi când mă întorc unde se team eu o închirie, seau cum că trei a trei băieți. Un slova, un ungu, un din tip din Vilnus, Lituania. Băziți, fain. Îți spune, vine proprietarul, datul proprietar și spune, bă, do trebuie să-ți spun. Părăsește apartamentul, pare rău. Am zic, apartamentul. Da, mă, înaintea a stat în mod dra undeva năfarț și lava de cap pe un cămin. Și găsi pe asta cu băiețești, m-am prietit într-un trulbar, erau pancă, a hine, vreme, fain, zic, era fain, atmosferă, zice, nu-mi plătec caști, n-am făcut nimic. Adică nu erau scandal, la, n-am făcut nimic. A zic la de ce? Și zici că uite, au venit la tai la servici. S. și-a zis că să tăi, așa, și că să pleci din slovace. Da, m-am uită, am plecat niciova, că am abandonat studia acolo și că-a timpul a trecut, n-am știu de ce. Adică m-a git, bă, și intercepat aia, ce am vorbit cu toți sau cu faptul. Sau aflat, că semnătura mea era. Baia. Nu era materialul din România cu Sisul. Nu era mare. Nu era greu de aflat. Nu, nu era greu de aflat. După care, publică Peter tot o carte, în care spune că a păcălit el pe toți, că el era, de fapt, agent al Sisului tot timpul ăsta. Deci, a acoperit. Deci, marea demnită. Să z mare jurnalist era de fapt lucra pentru SAS. Deci, era agent al. Sta puțin. Asta a fost toată treama.

SPEAKER_03 33:47

Care ți-orat o depărtare.

SPEAKER_02 33:51

Nu pot să spun eu așa. Dar a fost. Domnul. S-a. Cine crezi că a fost omul care l-a filat pe Ian Cuțea când înainte să fie ucis și pe logonica lui.

SPEAKER_01 34:05

Prebuie să spun că pe tot.

SPEAKER_03 34:08

Pe soană fizică. Adică fizică.

SPEAKER_01 34:15

Deci, ajungeți de la jurnalist de investigație, l-a înlesni o crimă îngrozitoare cu mine asta.

SPEAKER_02 34:23

El a făcut surveilance, dar el e și omul care s-a dus cu probele la pachetul slova după aia, a deschis un porbagaj și l-a dat în gât pe angajatorul lui. Dar omul ăsta se ocupă cu trădare în general. Exact, absolut, exact.

SPEAKER_03 34:37

Deci, vă adică mai un serviciu secret al serviciului secret pentru care făceam niște combinați.

SPEAKER_02 34:42

În general, e, adică când a fost scandalurile de acolo, ce aflăm noi cel puțin în România e. Vreau să.

SPEAKER_03 34:49

Fate multe complicații pentru că țară nu neapă foarte mare. Să zicați.

SPEAKER_02 34:54

Dar stiți, dar e incredibil,

Au auzit autoritățile române de Paul Radu?

SPEAKER_02 34:57

incredibil.

SPEAKER_01 34:57

Și înainte să trecem, aș vrea să încheem episodul ăsta uitândă spre viitor, dar înainte să trecem la tehnologie și viitor și proiectele tale de acum, vreau să întrebare a fost sau este relația ta cu autoritățile române. Nu în sensul că ai aveam vreo relație de colaborare cu autoritățile române, ci mai degrabă. D-ți spun chedici sau colaborează atunci când cer ceva, dacă se tem de tine sau dacă te respectă, sau dacă pur și simplu știu că existi.

SPEAKER_02 35:30

Probabil că nu știu că există. Deci nu cred. Noi în România la rândul trei centre de investigații. Rice Project, Context și Public Record, dar și cu alții, și cu alții, dar în general, așa în mare, și oamenii ăștia de la cele trei centre au contactul direct cu autoritățile și fac muncă. Eu nu n-am mai făcut investigații în România, să fiu eu implicat în investigații, din timpul la întrămată lor, azere, rus și altele. Dar efectiv, să fac investigație, a, bă, am făcut cea cu Ribieran Maia, dar tot din Mexic, eram locuam în Mexic în momentul ăla cu băieția de la crea cu schimbă din cu asta. Cam mai a fost ultima, cum vreau trei ani în care am fost implicat să aibă și o componentă românia. În general, mă cucci de investigații sau coordonez mai mult în.

SPEAKER_01 36:24

Primiți solicitări

Turul 2 înapoi?

SPEAKER_01 36:25

de la public, pentru că eu am o frustrare că sunt la un an și ceva de zile de la alegeri din 2024 și încă n-am aflat de ce s-au anulat niște alegeri. Și dacă primiți astfel de solicitare, aș vreți de pun la registră glumesc.

SPEAKER_03 36:39

Că din partea mă rog organizatorii lor să zic așa că nu ne așteptăm la niște rezultate preacți, așa că poate colegii, dacă se poate, vă răgăm.

SPEAKER_02 36:49

Nu e interesant, dar de exemplu, legăturile dintre Georgecu și crima organizată sunt destul de clare și de documentate că e fiera Crașul Cotra și documentate de 15 ani.

SPEAKER_01 37:00

Asta este documentată, nu e documentat restul. Exact. Nu e documentată legătură, nu sunt documentate suficient, cel puțin un contextul specific al lui 2024, legăturile lui căzesc cu părți din statul român, despre care știm. Pentru că vorbim cu diverse personaje de statul român afli de aceste legături. Numai că ele nu sunt niciodată probate sau nu de cine ar trebui, adică de procurator.

SPEAKER_03 37:25

Pe scale așa cu spile, pe scale de la 1 la 10, cât de internațional a fost mișcare astea cu Georgescu? Adică cât multe degeți le internațional au fost bogate? Un 5, un șase, un 7, un 3. Nu știu ce să spun, adică pe filing.

SPEAKER_02 37:39

Mie sincer, mi se pare că e o mișcare pur românească, și de care, dacă te gândești la FSB și la modul cum lucrează rușii, de exemplu, ei. Dă prezintă o autoritate de felul, asta se vor folosi de asta. Dar să nu înseamnă că ei au instigat- dar vor profita și nu numai ei. Adică creezi un cadru de felul ăsta în care automat.

SPEAKER_01 38:04

O oportunitate care invită să participe.

SPEAKER_02 38:06

Automat, automat, automat.

Inovația e crucială în jurnalism

SPEAKER_01 38:09

Hai să trecem la să ne uităm un pic că ai rostit mai devreme niște cuvinte cu Dark Markets și așa mai departe. Ce vreau să spun este că tehnologia este inevitabilă și în panerul ăsta de pe aici, la festival din festivalul noastre, și jumătate din paneruri sunt cumva legate de tehnologie, știu că și tu te duci în zona a. Povezestește numul. Ce faci?

SPEAKER_02 38:37

Eu am început așa o relație scuns cu tehnologia în juralism. Deci când eram foarte târi, 24 ani când am prins-o bol și așa la un ziar în Texas, în San Antonio, să anatonuls. Și acolo, un nize un din ăsta clasic, deschis, așa, când cuburi din alea, cu bicule, și în mijloc la o doamnă cu un computer la ora destul de voluminos, asta era în două miculare, care avea acces la o grămadă de bază de date. Era în două miune, dar înainte de 11 septembrie. Era foarte important. Și văd că jurnaliștii care lucrau cu reacție, mergeau din când în când să ceară o informație acelei doamni. Spunea: Verifică și mie adresa asta, ce e acolo. Documentează în subiectul ăsta. E-a întâl ca niște printurica. Și m-am dus la domnul și zis că știți că puteți să-mi arătă și mie la ce bază de date aveți acces, ce faceți aici? A, o mare plăcere, nu numai că mi-a arătat. Mi-aș și dat acces să stau eu acolo să fac criză. Mam, mă, tata mi-a plăcut, fiind că. E prima l-am căutat, știam că sunt niște fugări deștea de prin România, banchieri cu bancă, cu lună, cu bancă ce, care sunt tresc fulțin. O căutare două și am găsit. Eu uit la treptată în Florida, ia uite am nu știu ce. Înzi rămanzi, mama, e mine de hori asta cu bazele astea de date. Și am început așa și mi-a dat seama de. Dar după aceea s-a mai închis una dintre bazele alea de date după 11 septembrie, un an mai târziu, cu tot ce s-a întâmplat. Dar atunci, în momentul ăla, ceva incredibil. În utor în țară, primul lucru pe care l-am făcut uintea, era la datulșebra în venimentul zile atunci, a Dan Turie, care am fost la TBR în ultima luna. Și am zis, păi, da, hai să trebuie să facem contur la bazele astea de la XIX, Nexus, asta, asta, asta, asta. Nu, sunt, dar ce sunt totul destul de muzică. E treabă bună cu ele. Și am început, și am făcut ale conturile alea și am început să le manevrez cum ar venit, și am produs unte jurnalist de investigație foarte, foarte fain, având accesul la și jurnalistul de ăsta transfrontalier. Ulterior, eu am câștigat o bus în an de zile la Stanford, ca night fellow, și buz a foarte interesantă fiindcă te și plătesc foarte bine, dar pot să faceți orice curs la Stanford. Deci, eu am luat, de exemplu, precibilizațiile Inca din bazinul Amazonului, și computing. Știi? Deci, am luat așa, am luat ce vream eu, spaniolă când vreau să-mi aprofunde spaniola și nu, creative writing, tot fel de. Clasa la de computing și legătura pe care am creat-o atunci, când eram în palo altă, când este for, cu Institute for the Future. Institut for the Future eat e un institut foarte interesant care de multe ori face niște predicții de asta despre viitor, dar cum le face? Avem întâlniri, sunt acum parte, advisor la ei, avem întâlniri unde se aduc oamenii în diverse discipline. Medici. orice, tehnologic, tot, tot fel, jurnaliști. Și spui, tu cum vezi viitorul în 10 ani? Și din aceea cu software face niște scenarii pentru viitor. Tehnici la de fel de lucruri de felul ăsta. Și atunci am început să fac ceea ce se numea la etapa Institutiv Dashboard, care era o combinație așa pentru jurnalism într-o bază de date, unele pentru vizualizarea informației, asta era în 2010. Vizualizarea informației și după aceea mai aveam și o parte, un research desk, unde erau efectiv oameni care făceau ce făcea doamna aia acolo la San Antonio Express News, dar, cual este acces la mult mai nuque bază de dată, la mai mult și așa am început a încărțiar peului și am devenit osiciarpiul a crescut în baza acelei tehnologii. Și search engulă pe care l-am făcut cu niște developări de la Cluj inițial, a aprins ochul Google. Ei povăstă mai lună că le-a făcut o prezentare în Mountain View, la sediul lor, a z, mă, gata, investit, facem, după aceea nimic. La doi ani după ce am lansat, au porit zit, ce fain chestia asta. Hai să colaborăm și mi-au dat niște ingeneri care au lucrat cu noi și în fin. Și am dezvoltat. Ce n-am știut e că Google așa știți le copia sistemul ca să-l lanseze și ei, știți separat. Dar ei au dat fix cu el, fiindcă eu știam că sistemul acesta e pentru o mână de oameni care să știe să-l folosească și căreau. E pentru public. El lansat pentru public și după aceea au s-a înțet imediat ca o ande zile l-au lăsat. Și cam uită resorte să face mișto în lansarea de așa. E medită pe ană. Exact. Dar atunci am să cum funcționază corporațiile astea și cum fură, și cum te ajută, dar de fapt, 0, și conținut, și tot fel. Ei, și atunci, noi am tot construit software în O să știar. O să ar fi o organizație hibridă acum. E. A spune jumate tehnologie, jumate jurnalism. Tehologia care suporte jurnalism, care spine jurnalism, evident. Și am dezvoltat ceea ce numește Aleph Pro în momentul ăsta, care este una dintre cele mai apăsate înaltă de procesare de date, de analiză de date, am creat o taxonomie, un fel de alfabet din ăsta să poți să urmărești părțile crime organizate. Știi? Știi că, de exemplu, un criminal o să aibă o firmă offshore o să Vorrească un bancher, o să aibă niște proxy pe care folosește, o să aibă niște conturi bancare, o să ai. Deci toate as definite de noi foarte clar. Și în momentul în care noi facem extragere de date, ale sunt scoase. Aranjate, sunt nou. Și ai de unde să încep investigația. Tot trebuie să faci investigația, nu-ți face sistemul singur. Evident, dacă folosim Claud, folosim multe alte interfețe mai ușare pentru sistemele astea de date, și inovația în juralism e crucială în momentul ăsta și e și locul în care poți să faci bani ca să sprijin jurnalismul de investiție. Find că jurnalismul de investigație mai ales e ceea ce numește un edge case. Pul multe industrie. De exemplu, noi colaborăm acum cu niște provaderi de ășă de cloud computing, oameni care au server-farm din Islandă până Japonia. Și care sunt interesați de jurnalism, fiindcă jurnalismul e întotdeauna subatac vidos. Jurnalism e întotdeauna subatac legală tot felul de cerere de la diverse agenții.

SPEAKER_01 45:02

Deci, cumva, e un testing ground pentru altă industrie.

SPEAKER_02 45:06

Și atunci ei lucrează cu noi, noi dezvoltăm instrumentele și comerciale acum. Obține de la niște discounuri ca să facem toate lucrurile astea. Și în felul ăsta creăm un pic din viitor financiar alt vreim să funcă de

Jocuri video de investigație

SPEAKER_02 45:20

investizație. Asta toate sunt incipiente acum. No ei lansăm primul produs comercial până în iunie, cu altul să mai decalăm, dar vedem, în iunie avem așa, dată de lansare. Am început să producem jocul, avem două, în producție pentru Steam, pentru că formă Steam. Ad trebuie să spune.

SPEAKER_01 45:38

Pune numele ca să știe oamenii care să uita ce să caut pe schin.

SPEAKER_02 45:43

Dark Money se va numi, va fi jocul pe care l-lansăm pe piață în ianuar-februar, pagina Steam va fi lansată săptămâna viitoară.

SPEAKER_03 45:51

Deci putem să-l punem pe Wishlist și dacă publicăm, că amicăți putem să dăm și link, hopul, dacă nu, o să completăm la un moment dat.

SPEAKER_02 45:58

Este linkul spre și data eu oricum, de poate fi fapt un pic jocul, adică, nu încă pe stam, dar nu. Dar lansat pe piață, o să fie ianuar și februarie, o să fie înainte, gata, dar decembrie lansă toți așa. Nu mergem spreța alternativă de gaming Indi, Indi, că a e la piața? Și atunci se numește Hunting the Hunter. Am organizat de anul trecut gameuri. Adică, întâlnirea asta între game developer și jumaliști de investigații, noi le-am dat conținut. E un proces în train, facem un catalog, semnăm MD-uri, o colaborare și după aceea leăm termen de o lună să produc jocul inițial, care e deja e jucabil, are pe o jumătate de oră ore de gameplay. Și după aia urmează proces de incubare de incubație, urmează după aia dezvoltarea, a știi cu banii investiți, cu toate astea. E muncă multă să faci roși de investitori. Unii dintre investitori sunt aici în Perugie acum, de exemplu, investitori în dark mani. Și o să fie fanii dacă reușim cu dark many. Deci, frumos investitori în dark money.

SPEAKER_01 47:03

Dark many ești cu dark money, nu? E un pic de poezie și un pic de ironie și în jurnalismi. Pe

Un mesaj pentru tinerii jurnaliști

SPEAKER_01 47:11

pagistia asta din spatele camerelor sunt mulți oameni care se relaxează, probabil unii dintre ei tineri jurnaliști, unul dintre tinerii jurnaliști de pe pagește, chiar colega mea Sorona Horșea, care n-a ajutat la filmarea asta. Pau, dacă e să-i spui sora e ceva. Pentru viitorul ei jurnalistic, viitorul ei în profesie îi spune ce, dar într-o propoziție două așa.

SPEAKER_02 47:35

Că e o viață care merită.

SPEAKER_03 47:37

E super interesant. Uite, dacă vrei să călătoriești în Columbia și în Mexic, da apucăte de jurnalist de investigație. Era

Ce ne/se recomandă?

SPEAKER_03 47:46

să uităm de mica noastră tradiție. Sem doar la episodul, 26, 27 au leu trece timpul ca nebunul, respectiv aia de recomandări. Fiecare invitat trebuie să-l recomandă ceva. La alegere, poate să fie vorba despre ștocate, poate să fie vorba despre aticoli, despre muzică, despre o marcă de nu știu, mescal, tot fiind un bun cunoscător al celorlalte continent. Ce ne recomandi de dată asta?

SPEAKER_02 48:14

O să recomand trupa de muzică industrială, unde vocalul este Blixa Bargel, pe care hoate știți.

SPEAKER_01 48:26

Aștune de noi baute.

SPEAKER_02 48:28

Nickel and the bed seeds. Și anștuți în noi bauten.

SPEAKER_01 48:33

Este trupa, o recomand, e ceva incredibil și show-ile lor sunt iarăși out of this world, mă adaug și eu la recomandarea asta, o susțin din tot sufletul.

SPEAKER_03 48:45

Vlad, mă, uite că m-ai prins și pe mine nepregătit citec acum o carte, a că din lume evident că îmi scapă pentru că am un lapsus este vorba despre o istorie alternativă în care evrei nu au primit actualul lor spațiu respectivă Israelul. Au primit un spațiu undeva în Canada care urmează să le fie retroceda și urmează să reintre în Canada mare fundal pe care se întâmplă poveste detectivistică cu niște crime. Este o prejoală absolută scrisă impecabil, nu a fost cadus în limba rămână. Din păcate momentan, dar e deliciasă. O să lăsăm titlul în comentariu pentru că iată, am un lapsus și am venit ne pregătit la propria noastre recomandri.

SPEAKER_01 49:39

Ală cum spuneam Paulul pentru anșturțe de noi băutâni și evri, și tot ce face Blix Bargel, pentru că face multe lucruri, cântăm multe feluri, mai adaug o trupă canadiană pentru că am menționat Vlad Canada, se numește Anjun de Pătrini. E o trupă instrumentală foarte, foarte interesantă mie greu să o descriu și mai spun un lucru. În ideea în care să ar putea să mă repet, dar poate îi dau o sugestie lui Paul deși în cătânăr. Autobiografia lui Simur Hârș. Una dintre cele mai bune cărți despre jurnalism pe care le puteți citi vreodată, și Paul poate te-a și tu să scrie altce decât investigație, poate povestești. Da, da, e mai mult.

SPEAKER_03 50:25

Nu știu dacă ai primit deja oferta asta, dar mi se pare una important de făcut.

SPEAKER_01 50:29

La editorul acum pe care pregătesc o deschis. Îi fac oferta asta lui Paul să scrie ce a văzut.

SPEAKER_03 50:37

Hai că m-a citat Wikipedia The Edition Policem Union se numește carte, este aghen delicioasă. Se pare că a fost tradusă și în română sindicatul politistilor edici, un roman din 27 ale utolului american Michael Chabon sau fiu iat pentru că nu se după asta!