Centru Vechi #27: Sorin Cucerai, clasa de mijloc, AUR și viitorul României

Invitatul acestei ediții urmărește de câteva decenii meandrele politicii românești și are calitatea de a explica lucruri complexe în puținele paragrafe ale unui articol de opinie. Analizele sale ating teme de interes public, precum democrația, tranziția postcomunistă, diferențele dintre generații, cu accent pe cea a „decrețeilor”, dar și pe generațiile tinere, și clivajele socio-economice. Liberal și proeuropean, Sorin Cucerai este una dintre vocile care încearcă să pună în context situația în care se află România modernă. 

Unul dintre motivele pentru care l-am invitat a fost și faptul că, după ce Teodor Tiță i-a citat, într-o ediție anterioară, o opinie în care spunea că România este, pentru prima dată, o țară bogată, au fost multe voci care au comentat că această bogăție nu se vede – era, prin urmare, nevoie de niște clarificări.

Prima parte a emisiunii își schimbă și ea formatul: gazdele podcastului vor aborda, în fiecare ediție, subiectul care i-a preocupat cel mai mult în acea săptămână. Vlad Tăușance face o analiză a unei recente campanii outdoor a Uniunii Europene și crede că este nevoie de un refresh al imaginii acestui organism multistatal. Teodor Tiță susține că ideea că un tehnocrat ar trebui să conducă guvernul, pentru că s-ar descurca mai bine decât un politician, este, în esență, antidemocratică și fascistă. 

---

Poți să-l citești pe Sorin Cucerai pe Republica.

Clipul care ne-a determinat să-l invităm este aici. 

Canalele de YouTube recomandate: NewScientist și TheSleepyScientist 

Vezi aici: „Ploaia care a durat două milioane de ani”. 

Găsești „The Deficit Myth: Modern Monetary Theory and the Birth of the People's Economy” de Stephanie Kelton pe Amazon.

Poți asculta Bonaparte pe Spotify; la fel și piesele lui Alex Ebert.

---

Pe Teodor Tiță îl găsești și pe X, iar pe Vlad Tăușance pe Instagram. 

---

Urmărește Centru Vechi pe YouTube, Apple Podcasts, Spotify.

---

Centru Vechi este prezentat de Vlad Tăușance și Teodor Tiță, și este produs de Mihai Ghiduc. Fotografii de Alex Negulescu. Grafică de Cristian Melinte. Fundal sonor: „București” de hroma. 

---

Podcast filmat la Energia, editat de Ariana Coman și Andrei Drăgușanu (de la ediția 28). Edițiile 1-27 au fost filmate și editate la Core Media Studio..

Transcript

SPEAKER_02 0:00

Salut. Incepând cu episodul acesta, nam hotărât sa punem ordine in conversie. Vladi cu mine am decis ca nu se mai poate așa și vom incepe de fiecare bucata fiecare episod cu cat o tema pe care si alege fiecare celălalt este dispu sa o suporte împreună cu publicul care se uita la noi. Episodul asta

Ce mai vrea să spună UE?

SPEAKER_02 0:26

fie Vlad primul, nu știu exact care este tema, dar sa află od dată cu voi.

SPEAKER_01 0:33

Tema este vibirea noastră maximulă din respectiv Uniunea Europeana. Cam prezit orasul cu niște panori. Panori în care comunică nu știu exact ce, și asta mi se pare destul de periculos. De ce spune asta? Adică de ce e periculos? Mai periculos pentru că mi se pare că e un bărmă maximă în comunicare de brand dacă vreau Uniunea Europeană. Ca ce mod normal nu m-a deranjat. Adică cum l-a deranjat. M-a deranjat, nu foarte tare. Dar lângă timpul ei banii enorm de mulți aruncați pe comunicare în proiecte europene, dar sau știu celebre pix-uri care trebuă făcute pentru fiecare proiect european, celebre richete, lipite pe laptup, celebrele.

SPEAKER_02 1:25

Și conferințele alea de presă la care vin doți prițiți și de obicei unul de la Ager pres, care n-a avut noroc în viață, și poate unul de la Radios România, pentru că nu e așa e conferința de închidere a proiectului.

SPEAKER_01 1:36

Exact. Dar nu a mai venit nimeni la conferințiile astea de nu mai știu când. Deci, gerul asta de comunicare pe care a impusă cumva Uniunea Europeană, mă rog, și au adaptat-o specificul de național, niște dobități când să le spun, altfel din zona de coordonator de credite din România. Vă mulțumesc că sunteți așa. Au dezvoltat, cum să zic, o industrie paralelă de publicat comunicate de presă despre europene pe niște site-uri pe care vor, evident, nu intre nimeni. Au dezvoltat, cred, o industrie paralelă de printat etichete pentru lepă și pe stică urâte. Sticări urâte și așa mai departe. Dar asta nu mă deranjează monat. Ce mă deranjează este că în contextul în care Rusia pompează sute de milioane în propagandă mai de stat sau mai puțin de stat, mai prin omuletți vreți de tastură, în contextul în care China joacă global, foarte bine și deștept pe soft power, fiind țara prieten și implicată și săritoare, nu știu, prin Africa și nu numai. Uniunea europeană pune niște afișă în care zice că susține știința independentă și presa, ceea ce e foarte important în contextul acesta. Mesajul ăsta pentru publicul la înseamnă fix nimic. E un fel de e bine 3 litri de apozi. Deci, așa, prostie pare că nici tocmai științi. Nu trebuie să lumea 3 litri de apopezi sau 2 sau așa. Mă rog, revenit. Am uitat un pic pe bugete, cât bani bagă în comunicare și câte de fapt de Uniune Europeană. Păi nu știu că dacă o stată face. Dar problema e că la nivelul uniunii bugetul total pe 2025 a fost de undeva la 200 de miarde de euro în angajamente. Bun, din care zona asta de comunicare, totalizează frumoasa sumă de 100 și un pic de milioane. Deci nimic. Adică nu jucăm, practic, pe zona asta. Brandul Uniunii Europă e mai prost ca oricând, are nevoie de un face lift, are nevoie de o schimbare narativă, are nevoie de bă niște agenții din alea care ar lucra pe gratis, practic, în acest domeniu. Un pic. Ce înseamnă Unii European, ce înseamnă să fie europeani care să comunice ca să decline narativele astea atât pentru beneficiarii direcți, respectiv membri și cetățenii statelor din nu, ca și pentru prietenii noștri de peste o ceran care între timp ne consideră practic 7 orată la cruță și cei mai proșin cu teșuri.

SPEAKER_02 4:22

Mert mai gráv e că par să ne consideră aproape inamici și militează direct pentru desfințarea Unii Europără, cel puțin în form actuală.

SPEAKER_01 4:31

Categoric. Dar nu zic că un granding a rezolva povestea asta total. Avem nevoie de lucruri mai. cum zic, mai de substanțe.

SPEAKER_02 4:40

Păi ce ar putea rezolva, problema asta ar fi mai degrabă loialitatea cetățenilor Uniunei Europene, care e tot mai mică față de instituțiile europene pe nu-au înțeles înainte de nu e deranjeat, într-o dată descoperă că s-ar putea să-i deranjeze. Adică numărul. Nu știu cum să mai exprim politicos. Alternativilor de părțelele sociale românești care folosesc expresia cu egal USB este în creștere. E o stupiditate uriașă în chestia asta să spui așa ceva. Numai că nu luptăm cu ei. Nu încercăm să-i convincem să i a ducem înapă, că pe la urmă și ei sunt tai noștri, chiar dacă nu întotdeauna au sclipesc.

SPEAKER_01 5:23

Da, și în tocmai în contextul ăsta în care vor șcepticismul crește, în momentul în care alte alți poli de putere și de culture până la urmă, că vor binește un creștural în toate povestia asta. La nivel internațional comunică mai bine, mai agresiv, mai. costisitor, mai limpe de așa. Gul ăsta de comunicare sau comunicările alea raționale de tip. Uniunea europeană ne a adus podul și a ducte, și. Că ce e foarte adevărat. Numai că nu funcționează ca argument sau nu mai funcționează ca argument. Cred că comisia ar trebui să înțeleagă că Europa. Uniunea Europeană, proiectul european în general, este într-un moment de criz. E nevoie de comunicarea de criză. Comicarea de criză se face altfel.

SPEAKER_02 6:11

Dar asta e comunicarea lor de criză, pentru că eu n-am văzut până acum afirmații de acestea care țin de valori. Protejăm presa liberă, știință independent, liberă exprimare.

SPEAKER_01 6:23

Asta este comunicarea de criză eu cred că putem să ne facem bagajele și să alegem o țară undeva în America Latin sau care, știu eu care. Urugoi. Am fost în urguai, este perfect.

SPEAKER_02 6:36

Am fost în prospecție, pot să indic și locul în care din care o să facem podcast. Este în colonia de la Sacramento, este pe lângă Rio de la Plata, e bună să ală peste drum, e perfect.

SPEAKER_01 6:50

Mă bucuri că avem planul B, între timp, dacă se uită cineva de la Uniune și aveți nevoie de niște idei sau așa, asta în pe aici. Dacă noi, noi avem o tonă de agenții care practic sunt cu chiloții lăsați în vină post criză care de așteaptă un pic. Vulțumim.

Tehnocrația e fascism

SPEAKER_02 7:09

Bine, hotăi cu este următorul, și nu știu că să enervezi niște oameni, dar vă fac asumat. Și anume, tehnocrația e fascism. Mau, eu credeam că tehnologia e fașmă. Și tehnologia poate fi faș, dar tehnocrația așa cum e așa.

SPEAKER_01 7:28

Deci, de ce cu tehno e fașm. Deci, muzica tehnă e fașism.

SPEAKER_02 7:32

Da, ești fascism. Acum as serios vorbind. Vod că se întoarce în condițiile crizei politice din ultimele săptămână să întoarce discuția asta despre premier tehnocrat, guvern tehnocrat, ideea că sunt niște băieți așa super meritoși, super deștept și bine intenționați, care n-ar putea guverna pentru că noi în desenul nostru constituțional și politic nu suntem în stare să guvernăm, mi se pare foarte foarte periculoasă. Ce spune de fapt ide asta? Spune că politica e naso rea. Politicienii sunt toți răi, rău intenționați. Lasă ne pe noi că merităm. Eu întreagă pătură socială care se simt așa. C-dreptățită să guverneze doar pentru că există. Asta am văzut, am văzut de lungă timpului în România și nu e bine. De ce spun că nu e bine? Nu e bine pentru că depinde de rău, noi avem un aranjament, avem o constituție, care spune cam cum ar trebui să arate guvernarea. Ori guvernarea e politică e întotdeauna politică. Pentru că politicienii răi, buni, mișei, strălucitori, cum vor fi, ei sunt expresia voinței poporului. Este singurul fel în care gică din deal gică cu ochelar galben de la podcastul ăsta și poate exprima dorințele politice. Cum vrea să fie guvernat. Când vine tehnocratul, tehnocratul nu a fost ales acolo, el a fost plantat acolo. Și asta poate funcționa în cazul unei companii de stat sau nu știu, vreo o instituție subordonată primăriei guvernului, dar în vârful statului trebuie să fie politicieni. Trebuie să fie oameni care s-au luptat pentru încrederea poporului. Populul a dat încredere în agică guvernează. Dacă nu e așa, atunci ne ducem despre autoritarism. Și mi se pare că tecnocrația așa cum e discutată în România este doar dacă vrei. Fță de fascism clasic este un ză de fasism cu față umană. E ști cum e. Vin unii care se pună acolo în vârf și nu ai mai de nimeni la o parte. Cine i-us pe ei acolo, cine a ales pe ei acolo. Eu zic că e foarte periculos să rămânem în zona asta de discuție despre tehnocție. Treiminată pur și simplu din discuție, chiar și posibilitatea legală de a avea un premier tecnocrat. Uite- Marea Britanie, premierul este întotdeauna un nane care s-a luptat în alegere. Întotdeauna ministă și sunt toți aleși din Parlament. Nu spun că ar trebui neapărat să facem asta, pentru că probabil înainte de asta ar trebui făcute mai multe lucruri. Dar totuși trebuie să fie oameni cărora cineva l-a acordat încrederea. Nu doar președintele. În România președintele numește premierul. Nu merge așa. Nu funcționează așa, și a fost în guvernul României de lungul timpul a văzut tot fel de oameni fără afiliere politică. Eu nu cred că ar trebui să fie oameni fără afiliere politică în guvern. Trebuie să răspundă în fața de noi.

SPEAKER_01 10:35

Deci, așa că secretar de State, adică putem scobățiăm.

SPEAKER_02 10:37

Bom, la nivelul secretarilor de stat e debatable. Da, el sunt mai jos. Dar la nivelele care sunt simbolic importante și nu numai simbolic, ci efectiv. Adică din punct de vedere al puterii, premier, miniștri. Ăsta nu pot să fie politici. Dacă sunt apolici, atunci. Deci nu pot sim să facem alegeri. Să vină meritocrații, să stai ei acolo și să guverneze ca pe noi noi ducă noi.

SPEAKER_01 11:04

Adică.

SPEAKER_02 11:06

Că chemăm pe mine la, uitat, erau butunoiul sau nu știu cum che.

SPEAKER_01 11:11

Să vină în restaurante.

SPEAKER_02 11:15

Să vină el să pună miniștri că atunci de ce mai avem partide și politică și așa mai departe.

SPEAKER_01 11:20

Din păcate de acord cu tine în ce mă îngrijorată. Cred că lui să ne putăm pe aceeași partea mea să ne ținem în planță să ceva într-un episod, să văd două pericole aici. Primul este ca să ajungă la putere pe ușa din dos exact fi de tată care nici măcar nu și-a făcut munca de partid necesară. Bă țiea cu civiri bune, cu studii făcute la lor în school of economic spajit.

SPEAKER_02 11:47

Toi, le plătit tată școala în 90 cu banii pe care tax i la furat de la mama.

SPEAKER_01 11:52

De la mama noastră să mă niciură adică. Tatăl alcoholic, mama natură, poporul. Deci cu banii furți de la noi cum ar veni, exact. Nu dau nume. Dar. Știu că știu e. Cu care nu am nicio problemă să, cum zic, o iau pe sclătătorie către frunta unui partid, către poziția de ministru, dar măcar să treacă pe zona aia de școală de cadre internă. Și să vadă să se lovească un pic de realitățile din teren, pentru că nu cred în aceeași pagină nu cred că ar trebui să ajungă în guvern cineva care n-a trecut prin administrația publică sau care nu a lucrat cu administrația publică măcar. Mitul ăsta omului de business care vine sau a omului școlit afară care vine brus cu o iluminare divină ca învățat 3 PowerPoint și 4 scheme e pus în frunța țării și ne crește șerbiu până la cer, e timpanie absolută. Sunt mai dăunători decât cum să zic eu, cei mai tică loș dintre hoții din. Baron, măcar știe cum funcționează o primărieța de caer. Exact.

SPEAKER_02 13:03

Știi? Știți care chestia cu acestea care în România vin cu legenda asta, mai ales că vin și cu o chestie de asta, mi se cuviniți așa. Am lăsat eu o viață bună ca să mă sacrific pentru voi. Lăsând ipocrizia asta la o parte. Dar dacă te uiți foarte clar în siviurile lor, nu m-a pucat acum să dau număr, darți destul de evidente. Dacă te uți foarte clar în siriurile lor, să vezi că lucrul lor la corporația aia mare de fapt a fost ceva pe nu știu, 2 ani dintre care unul a fost intern și un a fost într-un departament de 300 de oameni pe undeva pe acolo. Marele lucruri la corporație, cam atât este. De 2-3 ani, 4 ani, nu e mai mult că nu au avut timp dacă la vârsta la care au intrat în parlament sau intrat în politică. Sau mai sunt mai o specie care vine cu experiență de la Bruxelles.

SPEAKER_01 13:49

Și când îi cauți, erau atașat la birou de presă, puneau, virgule, poate să fie S eu, înțelegi, poate să fie și eu unei companii, cum să zic eu, are contact cu administrația într-un fun. Po să fie un antreprenor patron de companie unicorn, I don't fucking care până nu ai trecut prin furciile astea ca udina, ce se poate și nu se poate în administrația publică, până nu ai vorbit cu talpa, până nu ai negociat la bionete cu colegii de păcate. Nu ai ce căutați cu aici.

SPEAKER_02 14:24

Dar un exemplu bun de carieră politică și nu o să-ți placă, știu că nu-ți place, dar eu un exemplu bun e primărul capitalului. Ciucu, aduc în. A intrat în politică consilier. Consilier, la primăria capitale înseamnă că e, nu știu, vreo 1200 de lei pe lună și mai ce foarte important, dar e cumva, primăria nu-ți respectă jobul. Și de acolo a avansat s-a adus de la consilier sau înaintea a fost falsilier, apoi primari de sector, acum primarul capitalie e dumnezeu știe ce o mai fi în față pentru el. Asta e o carieră clasică.

SPEAKER_01 15:00

Și un background logistic în care a făcut formare poliție și cel mai departe. A făcut. E un om care a înțelege administrație publică și care a avut. O să zic cuvântul ăsta uțenia. Smerenia, pe bune. Cu toate bubele acțiunilor decente pe care vom discuta în pot cazitor. Da, pentru că a avut smerenia să învețe la firul iebii și să crească, și să se dezvolte să nu ne știe pe toate la început. Aia. Batul in democrație e fașă. Păi bătrină.

SPEAKER_02 15:33

Uitați-vă la politicienii voștri că nu toți la fel, faceți o alegere. Dar nu lăsați pe unii care spun că merită să fie acolo să ajungă acolo. Singurul care poate decide cine conduce România, ar trebui să fie. Gică, care este.

SPEAKER_01 15:49

De la sculerie.

SPEAKER_02 15:50

De la sculărie sau să uite la podcast sau este în podcast și așa mai departe.

SPEAKER_01 15:56

Bun, ne tocem după pauză alături de un rog, filozof, pasionat de sociologie politică și nu numai cu care sunt de poveri despre mai multe lucruri care sunt hoate în momentul ăsta, de la polarizarea populației noastre în activate de actuală criză pana la diferențele clasile dintre stânga și dreapta, și multe, multe altele.

SPEAKER_02 16:29

V-am primit

Unde e România azi?

SPEAKER_02 16:30

că referim și am revenit cu Sin cucera, filozof liberal, persoană foarte publică din trun punct de vedere. El pută citi pe Facebook când are mulți mulți mulți fallori pe care contrariază de multe ori și asta în place mie cel mai mult la solin. Deci nu are intenția asta, el încercă doar să explice. Pentru explicațiile astea, l-am și rugat pe Sorin să vină să vină alături de noi. Salu sărin!

SPEAKER_00 16:54

Salută eu!

SPEAKER_02 16:55

Hai să începem cu începutul. Unde e România azi, așa, în trei propoziți.

SPEAKER_00 17:02

Depinde de ce unghi ne uităm la ea.

SPEAKER_02 17:04

Politic. Politic și social, dar politic, în principal. Da politic?

SPEAKER_00 17:09

Suntem în varză, nu am preșu.

unknown 17:11

Ce ma.

SPEAKER_00 17:12

Nu, mai, pus o întrebare greșită. Vream să zicem ceva frumos de țara noastră, dar politic, ce putem să decem frumos de ea.

SPEAKER_02 17:19

Păi uite, pot să încerc eu, uite, la să-mi să încep eu. Suntem, dacă te uiți așa în regiune, suntem încă un bec care pâlpuie în regiune.

SPEAKER_00 17:28

În sensul asta, da. În sensul da, deși părpim de ce în ce mai anemic, și. Totuși, bine că am scăpat scorul ăla de regim hibrid din democrație index de anul trecut în 2024, în 2025 am revenit la flor democrație democrație disfuncțională izic eu. Dar la cel mai mic scor pe care l-am avut vreodată și mergem în jos.

SPEAKER_02 18:02

Dar e greu să mai un scor cumva mai mic în condițiile în care e obligat să anulezi alegeri, de exemplu.

SPEAKER_00 18:11

A fost anul trecut când ne-au penalizat pentru asta și ne-au trecut la neau retrograda la regim hibrid. Anul acesta adică pentru 2025, acum a fost în aprilie din acrosie index. Anul trecut pe 2025, în 2025 am revenit la democrație disfuncțională, suntem din nou democrație, dar.

SPEAKER_01 18:38

În căgarea de regim hibrid, cu cine la în peci de categorie.

SPEAKER_00 18:42

Un regim hibrid este și cu turci, este cu o grămadă de.

SPEAKER_01 18:48

Acolo.

SPEAKER_00 18:52

Uite, dacă vrei să-ți dau așa, capra vecinului de bine, în ăsta al lui Freedom House. Tot face. Un plazament pe regimuri politici în funcție de nivelul de libertate. Americanii au ajuns la nivelul nostru ca să zic așa, adică în fine, am ajuns pe americani.

SPEAKER_01 19:19

În ridicul asta ne calificăm și la mondialul de fotban. Da, clar, clar. La decrarea celorlă ținut prin creșterea noastră.

SPEAKER_02 19:26

Păstrând-i

Când vecinii n-o duc prea bine

SPEAKER_02 19:27

ăla, am avut, prac, o schimbare de legii, aș zice, mai mult decât schimbarea de guvern în Ungarie a recent, dar nu știu în tot o să duce Maghiel Peter, pentru că deratările pe care le-am văzut despre el. M-au fac să fie mai degrabă sceptic cu privire la direcția Ungariei. Bulgaria este într-o criză politică permanentă. Moldova e teritoriul nimă, și sunt niște speme de întrebare și pe democrația din Moldova. Am mai zis aici în podcastul ăsta că nu știu dacă e tocmai bine să interziști partide în ziua algerilor, asta s-a întâmplat în Moldova. Apoi, Ucraine e război.

SPEAKER_00 20:06

Dar ei sunt laudăți pentru asta, dar noi suntem criticați pentru. Aproape, același lucru, chiar acel, noi partii încă n-am interacționat.

SPEAKER_01 20:14

Dar la milioane în sumă dacă ai milioane cu două cifre ca să zic așa că numă de populație, cred că ești criticat.

SPEAKER_02 20:22

Apoi, Sărbia e condusă de un semidictator unabil domnul Vucici, care mă rog, e mai degrabă apropiat de eldogan decât de Ursula von deren. Ce mai e pe lângă noi? Cam atât de pe lângă noi? Nu arată nimeni bine. În contextul asta zic eu că România arată totul.

SPEAKER_00 20:40

Cel mai puțin rău, să zicem.

SPEAKER_02 20:42

Exact, cel mai puțin rău.

SPEAKER_00 20:43

Când de cât acolo, mai nemici că. Înul asta, da, putem să spunem.

Guvernarea de extremă dreapta e inevitabilă

SPEAKER_02 20:48

Deci, unde suntem acum? Văzut din spreozoful și comentatorul politic sorin cu cerăia. Umează să întrebă, evident, unde ne ducem, dar hai să vedem unde unde plecăm.

SPEAKER_00 21:00

Suntem. Exact, pe drumul fără întoarcere. Avem un pic și ajungem unde nu vrem să ajungem.

SPEAKER_02 21:10

Zici că o să avem mai devreme sau mai târziu așa o guvernare de farite în România de dreapta extremă.

SPEAKER_00 21:17

Cel mai probabil din 2028, da.

SPEAKER_02 21:21

De ce? Și spun de ce pun întrebarea asta, uite, că să-ți las două secunde să te gândști. Fac eu exerciți asta, l-am făcut cu mulți oameni pe la verb, în discuții prin paneluri și așa mai departe. Dacă ne gândim unde. Eram acum 2 ani de zile, dacă acum 2 ani de zileam, am fi încercat să proiectăm România din anul domnului 2026, nu cred că am fi reușit să proiectăm ce vedem acum. Și da zic, ce să știa sigur că o să aveți din 2028.

SPEAKER_00 21:55

Răspunsul foarte scurt și mai puțin obișnuit po. Este din cauza lui ușor. Că mi-am contrariat fanii vorba, dar fanei sunt mai bolojeniște așa și eu încerc să explică în conflictul acesta din treparate. Boloșan nu a nicio șansă și la revedere e pe un drum. Dar am început să gândesc și la strategia lui ușor. Mie se pare că s-arcă să greșesc enorm și să specuez complet aiurea, dar mie mi se pare că strategia lui Nușor e următoarea. El vede din punct de vedere clivajul principal, cum îl și denște, între partidele care sunt pro ure, pro-NATO, pro-Ucraina și partidele anti. Și el militează, așa ne spune, pentru un fel de reconciliere națională. El încearcă să obține o reconciliere națională. Eu cred că ce încearcă el să obțină este să transforme Aur într-un partid de tipului fratelii din Italia. Adică să fie el cât de conservator vrea, cât de suveranist, cât de fascist. Nu contează atâta vreme când rămâne pro urnato și pro-Ucraina.

unknown 23:20

Sau.

SPEAKER_02 23:21

Dar în glumind dar nu părăsimt așa?

SPEAKER_00 23:24

Sau la limită, dacă nu e pro-ucrain, măcar să fie neutru. Dacă cealalte două obligator să fie pro. Și atunci eu cred că se fezandează aurul, în măsura în care poți să faci inteligent ca să nu și pierde alecători care fel munce de geaba. Ca să devină un astfel de partid, în momentul în care nici ușor spune falia strategică a fost închisă. A fali rămână deschise. Dar falia strategică a fost închisă, societatea s-a reconciliat bună oară de acum putem guverna și cu aur.

SPEAKER_02 24:02

Deci cumva nușor nu crede în cordonul sanitar care s-a încercat în Franța în Germană.

SPEAKER_00 24:08

Acum da. Dar și trage cu dinții de coaliția pe care el o numește pro-europeană. În momentul de față da. Dar dacă e reușește asta de acum până în 2028, nu mai are de ce. Pentru că va spune, dar toate partidele noastre sunt pro-europene, pro-NAT și așa mai departe, de toate sunt cât se poate, de frecventabile.

Al doilea mandat al lui Nicușor Dan

SPEAKER_00 24:38

Adică eu cred ca să-mi duc supărarea până la capăt, că Nicușor va câștiga cu certitud în al doilea mandat, dar nu cu voturile celor care i-au dat primul mandat.

SPEAKER_02 24:54

Deci probabil singurul om pe care l-am auzit în ultima vreme, spunând că Nușor va câștiga cu certitud în al doilea mandat, pentru că ce văd eu așa prin bula me pe unde m-am mai uit eu, tot lumea e foarte nervoasă așa și are buyers remors cumva când e vorba de Nicușor că am greșit un pic. Am greșit la în avandar de ales.

SPEAKER_01 25:16

Mai am un gând aici, pentru că mi-a apăsat un buton. Dacă stăm să ne uităm la simpatțiile pședintelor nostru din Tinețe, la poziționările lui destul de conservatoare, la nostalgiile lui legat de zona făcărașului nu doar geografic, ci ideologică istoric. Am putea consulta că apropierea lui de aur este una pașă și naturală.

SPEAKER_00 25:42

Probabil că aurul este varianta în vechiul SR încă nerupt condus de el. Pe care noi urmeam în conservatoare, varianta lui tabără lui Clotil și așa mai departe. Cu care el se simța foarte comfortabil. Nu văd de ce nu s-ar simți confortabil cu un partid ca ur. Singura obiecție pe care o are, și normal să o aibă în calitate de președinte al României de dată, asta personal cred că nu are nici pasta. Dar ca președintel României trebuie să o aibă. Bă, mie îmi place de voi. Dar fi și voi pro urieșul. Că pun atunci nu putem vorbi.

Este loc pentru o stânga nouă?

SPEAKER_01 26:22

Pentru că totbind de 2028, vorbim de următoarele alege. Vorbind de rog, acest scenariu. Mă rog, simplu din perspectiva mea, și nu numai pentru care pentru mulți presupune căutare de bilete. Club acutare de bilete de unde ne mutăm. În mod natural, ca să totată în Europa, când se ridică dreapta extremă, apare și o stângă veche, nouă ca anticorp. Fiecare în momentul care apare reform în ucay, încep să crească verzii, mă rog, internaționalist cu destul de scandalagică ca să spun așa. Când apare Trump apare și acolo în Statele Uite, hai lucrurile cumva timp să se chimereze. Da, iată. Avem timp până 2028 să generăm. Are România timp până în 2028 să genereze genul ăsta de anticorrupt să genereze o mișcare de stângă antiauri? Antifă?

SPEAKER_00 27:25

Ră spus scurteer, nu? Nu, mă, că la emisiune. Nu, nu, e ok.

SPEAKER_01 27:34

Ce începem de sunare.

SPEAKER_00 27:37

Nu, și să spun de ce cred că nu. Sigur se va putea face ceva. Dar dacă ne uităm că societatea românească pe ansamplul ei este una mai degrabă conservatoare. Încerc să înțeleg de stângă ar trebui să pară ca opoziție laur care tot conservatore și el. Adică se vor bate conservatorii între cap de altfel cum s-a întâmplat până acum, în politica românească. Deci stângă de gen la och și mă datarni, și așa, în România e foarte puțin. Adică e există și la ora asta când sunt noi de vorbă. Dar dacă strânge 1% la vot e mare lucru.

SPEAKER_01 28:18

Da doi poate.

SPEAKER_00 28:20

Să fiind ce ne roșcu.

SPEAKER_01 28:22

Dar o stângă nealtinetistă, o stângă care să nu aibă neapărat tricăul cu frică să stain și la să fie rațiunea bei de existență. O stângă care să înțeleagă, nu știu, precariatul, de exemplu, ca să înțeleagă capitalismul de platformă, care se critice genul ăsta de. La noi dogmar lângă iau oștea pur încă, cred că.

SPEAKER_00 28:49

Dacă nu ești lesefer, și comunist în puțin.

SPEAKER_01 28:52

Da, sau anticrist, mă rog, la ce lași dă la mându. Deci, o sunt din asta. Deci, fără mai temperat în vizina internațională, mai puțin preocupată de hai să spunem blizuri urbane cu o critică mai fundamentală. Una care săceară taxarea corporațiilor, de exemplu, care săceară măsură de sprijin pentru agricultori și categorii vulnerabile economice în sauna sof. Asta pute să crească. Avem. Avem în USR, nu teoretic cu oameni de genul ăsta, avem prin aici.

SPEAKER_00 29:24

Avem în USR, avem și în PSD oameni de genul ăsta și în afară și sens. Oare cum un parti de genul ăsta e foarte mic deocamdată să vedem ce se întâmplă. Cu el. Paradoxul următorul. Ai în zona urbană mare o populație care e destul de liberală la cap. Pe care nu curtează nimeni. Cu care pot să strângi un 23%, 20% relativ lajer, 30% dacă muncești puțin.

SPEAKER_02 29:57

Dar am un amendament aici. Totuși o sărăulă asta o curtează cam pe acolo. De acolo și strage el puțin asă pe care oară.

SPEAKER_00 30:04

Nu e invers. Partea asta de electorat ca să zic așa, votează cu disperare cu USR, că nu are cu cine altcineva. Nu că se simte neapărat reprezentată de uși.

Pătura de mijloc care votează AUR

SPEAKER_01 30:18

Eu aș mai. C tot o vorbim de pătră asta. Mire mi spare că din păcate potră asta votează aur în momentul ăsta. A votat antisistem, cred că nu sunt de acord cu 100% cu aur, cred că sunt mai europei decât decât eu aori. Dar a votat aori pentru că a fost alegere mai aparentisistem. A votează audi pentru că au ori deschide gura pe niște teme care sunt relevante pentru ei. Protejarea micului business. Micului întreprinzător însemnânte tot de factor, nu mai are angajat tot de. A proprietarului de benzinărie sau de pensiere, scuze, de spălătorie auto, de salon de unghi, dar așa mai departe. Pentru că aur în trezește să mai deschidă gura apărând, nu știu, mici intelectual local, pentru că ei liniște, vorbește despre niște vări și despre niște nevoi pe care. Dar tot astea sunt legitime. Absolut legitegme.

SPEAKER_00 31:11

Aici nu e o problemă cu aur. Nu asta e problema lor. Dacă ar duce politici pentru categoriile astea, este un partid absolut frecventabil, într-un fel. Poți să votez sau să nu votez cu el.

SPEAKER_02 31:23

Ce nu politică pe care o ducea pe NSCD-ul. Asta e politica precedeului. Mici a face lișar.

SPEAKER_01 31:29

Deci, PNL-a, așa PNL la moment. Până a trecut. Cuz într-un. Nu, nu, cred că eu te am trebu pe tine. El mai degabă cu puncte puncte, nu era acum.

SPEAKER_00 31:44

Da, de și nu cred că înțeleg ce spui, dar dacă ne uităm la datele electorale, în orașele mari, au nuază, performează, dar nu rupe munții. Adică mai mult rupe munții USR, în orașele mari decât au.

SPEAKER_01 32:08

În orașă mai din sănătând orașul peste 200.000, să spuneți.

SPEAKER_00 32:11

Da, să mergem și spre 150.

SPEAKER_01 32:15

În zona de 80-100 de mii, au e foarte bine în fit.

SPEAKER_00 32:21

În orașele mici, medii, și în zona rurală au rupă, într-adevăr, dar în urban nu are nu.

SPEAKER_02 32:29

Au seamă din punct asta de vedere, mi-am dat seama acum ascultându-vă, seamă din punctul asta de vedere cu cultele neprotestante, care s-au dus și au ocupat acele spații abandonate de Biserica ortodox. Și anume, unde sunt populații mai sărace, unde sunt populații neglijate, unde sunt populații despre care mie îmi place să spun că și-au dat demisia din cetățenia cu care s-au născut, în sensul în care nu mai mergeau să voteze sau să votau foarte puțin sau îindeau vootul până la un punct. Au am mers acolo și de aia funcționează pentru că se interesează cumva în măg, lasă oamenilor ăla senzația că cineva și asculă și pe ei că îi reprezintă și pe ei. Pentru că u săreu, dacă te uici la el vorbește de fapt pentru o populație pe care știți cum e din punctul meu de vedere, dacă închizi Facebook cu mâine, cred că mai are și un seru. Populația votantul săreului este cumva omul la care deschide zilnic de șapte ori Facebook.

SPEAKER_01 33:23

Să uite pe la voi doi pe mult.

SPEAKER_02 33:26

Și se uite la tine că tu ai închis Facebook cu noi.

SPEAKER_01 33:30

Nu, nu știu că incognitor.

SPEAKER_02 33:36

Nu, dar ca să întrem ideea asta, partidele celelalte, adică PSD, penele u săere, dacă vor mai mult sau sens. Dacă vor mai mulți, din punctul meu de vedere, ar trebui să facă ce făceau comuniști. Îmi pare rău că ajung din nou la comuniști. Ce făceau comuniști care făceau eforbă asta de educație, se duceau oamenilor să le trezească oilor conștiința de clasă. Cea ce ei nu fac deloc, mai ales un parti social democrat cum e PSD-ul pare total dezinteresat așa. Face grinde niște declarații pe la televizor în timp ce ei mănâncă pe verițarea din măruntaie, și cam asta este progresismul PSD-ului. Nu e nimic mai mult să meargă și mă rog, for el populistă.

SPEAKER_00 34:17

Dar ce spui tu evalabil peste tot au apărut clivajul ăsta urban rural. Prin el înțelegându-se de fapt, urbanul mare versus rural plus minus zona de suburbie. Și într-adevăr, toți politicienii din partea zisă democrată, indiferent că sunt mai de stânga, mai deapă, mai de centru. Sunt votați preconderent în urban. Și ceilalți în rural în part în două artificială au spus câțive mai multe nuanțe aici. Dar peste tot. Și în Statele Unite, și în Marea Britanie, și în Italia, și în Olanda, și în Bulgaria, și în România, și așa mai departe. Politicienii ăștia urbani au abandonat oralul complet. Ei numeric să vorbească. A fost documentarul la celebru despre Brexit. În care oamenii spuneau că am vocat acolo, că sunt singuri care au stă cu noi de vorba de 20 de ani am mai văzutani la mine în satăși ăștia, au venit și au vorbit

Românie, între post-apocalipsă și a 35-a economie a lumii

SPEAKER_00 35:30

cu mine.

SPEAKER_01 35:32

Apropo de cine cu cine vorbește și cum vorbesc partidele cu votați. Scriai, făcea o mică. Încuzițiune în viitor într-o postare mai veche măsură, într-un articol un pic mai vechi, în care desinea o Rânie din 2070, dacă mai amiteți bine, care era o românie, mă rog, așa, postapocalipică, cumva, afectată de schimbările climatice, cu sudul de certificat. Și este, în care zona agricolă cred că septălă rămâne zona dintre munți, cum ar veni, în care centrele, se creează niște structuri cumva aproape pe oudale, în care niște stăpândi și niște expați de lux o grămadă de sclavi economici în numeri tu veniți din restul țării. Deci nu migranți din, nu știu, strianța. Pot să fie și din spilanți. Poți să fie și din strilanță. Deci sunt de roși.

SPEAKER_00 36:34

Suntem democrați, nu. Cede pe nimeni.

SPEAKER_01 36:37

Da, da, vă spun Silan ca totuna.

SPEAKER_02 36:40

Timișor nu tot timpul.

SPEAKER_01 36:42

A, e, e. Da, nu, să lăsați. Adică sunt visiune. Nu ai dată cați să mai scoți ochată. Bun. E, da, e o viziune sombră, și o viziune care, clar dă cu virgul, și de cu anțate tine la născut în două mii. Teoretic în 2017 vor fi încă în viaț. Încă aici. Noi nu, e clar.

SPEAKER_00 37:08

Poate și noi, așa, cu cadru.

SPEAKER_01 37:13

Cu cadru sau dar gipă.

SPEAKER_00 37:16

Există, asta e. Moneda are două fețe. Asta e fața negativă, partea climatică și ce urmează potențiale consecințe ale schimbărilor climatice. Există însă partea pozitivă, partea plină a paharului. Noi ne-am născut într-o românie sub dezvoltată. Sau hai să zicem în curăț de dezvoltare cum se zicea politicos pe vremea respectivă și vom muri cu ceritudine într-o Românie super dezvoltată.

SPEAKER_01 37:49

Ce mai rășa?

SPEAKER_00 37:52

Ja va rămâne. Deci, într-un fel, da, s-ar putea să fim ca monarhiile din golful persic.

SPEAKER_02 38:01

Și resursa noastră?

SPEAKER_00 38:03

Nu știu. Nu pot să știi niciodeg din ciulinia aia se fac calculatoare de nu știu care în viitor.

SPEAKER_01 38:10

Energia solar cine știe? Da een probabil că nu. Asta mai cum va.

SPEAKER_00 38:15

Dar nu vorbesc serios. Gândiți-vă. Deci sunt în 2026, în 2030 România va ajunge la jumătate trilion pib. În 2040, va avea un trilion. Va fi trilendar economii, va intra în clubul trilendală camii.

SPEAKER_02 38:32

În clubul în care Polonia intră mult mai devreme, ad dacă lație.

SPEAKER_00 38:36

Pentru în câțiva ani. Nu ne comparăm noi cu Poloneții din punctul acesta de vedere. Nu, Turcia au intrat deja. Sunt alte economii. Acolo vorbim la o altă scară. Dar noi am plecat de la noastră și ajungem trilien în oricana.

SPEAKER_02 38:55

Știi că ești vinovat surin pentru foarte multe în podcastul ăsta, pentru că am citit teoria asta ta, am citat-o cum se cuvine, am zis că ți aparține. Și foarte mulți oameni s-au supărat pe mine. De fapt, pe tine, dar eu eram cel care vorbea. S-a supărat pe teoria ta. Da, s-a supărat pe teoria ta că mi-a explicat că o ducem foarte răgă. E foarte rămân român acum, că e îngrozitor.

SPEAKER_01 39:21

Nu, că i țară săracă și dacă nu vedem că țară sărăcă înseamnă că timp pe altă planetă, treu, se dubează pentru că nu vedeți asta să bează sau.

SPEAKER_00 39:30

Nu, înțeleg și punctul asta de vedere. Nu e spune țară săracă pentru că nu mai suntem țară să-și. Am fost țară săracă.

SPEAKER_02 39:38

Exact.

SPEAKER_00 39:39

Cine ne a trăit în anii 80, nu știe ce ai țară săracă în România. Nu mai suntem țară săracă, noi suntem nici pe departe țară sărăcă. Nu suntem Olanda. Încă. Noi fiind un stat membru al Unii Europene, automat ne comparăm cu ceilalți membri din verst. Nu suntem Olanda, nu suntem în Danemarca, nu suntem în Germania. Bineînțeles că nu suntem. Dar suntem la 35 economia a lumii.

SPEAKER_01 40:09

Dar nu suntem Austria? P aici pe colo, mai prin bucurești.

SPEAKER_00 40:14

La paritatea pibului, la paritatea de cumpărare, paritatea puteri de cumpărare a pibului. Aem pibul dubl aproape în față de la Austrie. Adică suntem mult peste ei. Încă nu conștientizăm și e și de înțeles. Vrei să fie cât mai bine cât mai repede. Lucrurile astea au luat până acum 30 și ceva de ani. De fapt, 20. Pentru că primi 10 ani din 90 au fost de stacnare. E decen pierdut. Din 200 în coace, sunt în 2026, deci 25 de ani. Mult! Jumătate în viața unui om.

SPEAKER_02 41:00

E jumătate din viața unui om și dacă nețile noastre ăștia trei de aici. Vă noastre au devenit mai bune de la lună la lună aproape. Acum cred că este prima oră sau poate a doua oră în perioada noastră în timpul vieții noastre că avem o perioadă de stagnare, poate scădere așa dacă ne uităm dacă ne uităm da. În rest,

Bogăția ar trebui redistribuită?

SPEAKER_02 41:25

totul a mers mai bine. Asta mă duce cumva la alt subiect pe care vreau să-l discutăm cu tine, Sorin. Și anume efectul disparităților, pentru că e invocat mai devreme, puterea de cumpărare, sigur, România e o țară în care se producți bani, este evident și dacă te vuiți pe stradă la mașină. Întrebarea me era cât vreme o să mai suportăm frustrarea asta, fără ca asta să aibă efecte asupra, nu știu, regimului politic dacă vrei. Și când spun frustrare, mă refer la nervozitatea oamenilor care și-au cumpărat un televizor mare, știți că veți și un lor are un televizor la fel de mare dar și o mașină scumpă în fața locului.

SPEAKER_01 42:05

Înainte, aș face și un pic de framing exact pe ceea ce tot mai devreme, pentru că așa din nou, pentru cei care sunt la noi mulți puțin că toți. Faptul că România este țară bogată la nivel de statistică, nu înseamnă că sunt bogati. Toți suntem bogăți.

SPEAKER_00 42:21

Eu nu sunt bogat. Bogăția.

SPEAKER_01 42:24

Bogăția viitorul, tehnologia sunt aici doar că nu sunt distribuite egal la toată lumea. Pentru fiecare la îmbogin există 10 mii de copii care merg la școală cu autobuză și șolii care se strică. Pentru că a fost cumpărat pe fraudă de fonduri pe europe. Revenind la ce ziceți omul.

SPEAKER_00 42:43

Avem problema asta fundamentală la noi în România și ea e perpetuată și din cauza noastră vreau zic ca builei noastre. Care este o bură din păcate foarte libertariană. Fo greu să-i convinci pe oamenii ăștia că un sistem politic mai uman, mai redistributiv. Îi ajută și pe ei. Vă o țară că afară și de la Danemarcă. Plăști taxe, te cam îndoare, dar ai o calitate a vieției mult peste vizează România în momentul de față. Deci cumva noi producem politicienii ăștia care menținul care este absolut atroce și de neierta. Ni se spunea, în anii 90, începutul anelor 2000, nu păteza marxistă 1 facem acumare sălbatică de capital și după aceea face redistribuție. Ok, acum eu vin și zic suntem deja o țară dezvoltată. Mai facem acumare sălbatică de capital. Sau începem și noi cu redistribuția vieții, pentru că trebuie să facem redistribuție. Sunt prea mai vajele. Iar cel mai. Și cel mai mare clivaj este în continuare între urban și rural. Și se accentuează clivajul ăsta. Dacă ești acum, te naște acum nu știu ce să duc, șansele tale la o viață cât de cât de centre sunt aproape de zune.

SPEAKER_02 44:17

Deci, mobilitatea social e mică. Asta spui. În sensul în care dacă mă nasc într-un stat, foarte probabil voi rămâne acolo sau în stat în vecini. Și dacă mă lască într-un oraș dar să fac facultate în Olandă.

SPEAKER_00 44:31

Pentru că de mișcați va mișca, dar nu va merge la școală pentru că nu mai are școli. Neavând părinți când decât cu bani. Nu va performa, deci va intra în rândul nat cum e la.

SPEAKER_01 44:50

Nică în implement or education. Deci ajuncă.

SPEAKER_00 44:56

Nici în școală nici la muncă. Și va deveni subgrav ziar pe șantierele patrii marx simț, sau în Italia sau în Israel, sau unde se duce el să-și căstească de muncă, dar și va găsi de muncă doar ca necalificat.

SPEAKER_01 45:13

Dacă vă ajunge acolo, pentru că asta este o zonă de calificare care presupune un pic de șansă și de stabilitate mentală și familială și așa mai departe, ca nu e garantată cumva.

SPEAKER_00 45:24

Deci înțeleg, pe disperarea asta care legitimă crește aur. Pentru că dacă văd și eu cuvesc și că țara crește. Dar eu rămân, tot fi cu ploii, mai de capul meu, nu mă bagă nimeni în seamă. Găsesc o femeie, facem o familie, facem copii copilul, acela o să fie de capul lui săracul. Din pur ghinion că ne-am născut în ce săat. Atâta tot. Asta este vina noastră. Nivelul de nedreptate este foarte mare. Trebuie conștientizăm lucrul acesta. Nu mai putem să ducem așa foarte mult. O să. Avem ori o explozie socială. Iar auri este o formă de explozie socială. Ori va trebui să regândim din temi sistemul politic și.

AUR, o soluție proastă la probleme reale

SPEAKER_01 46:24

Dar auri este până la urmă. Deci asta este opțiune sinuci pentru oamenii ăștia spre care vorbesc.

SPEAKER_00 46:30

Sunt de acord că este o opțiune sinucigașă, dar este singura pe care o au, din păcate, da merg acolo.

SPEAKER_01 46:37

De ce zic că sinucigașa? Pentru că aur este din punctul meu de vedere, partidul oamenilor care.

SPEAKER_00 46:43

Aur este din punct de vedere economic la fel de libertarian care al articelor românești. Și nu va face nimic nimicța pentru ei. Asta mă supără și pe mine. Dar oamenii ăștia sunt revoltați în mod legitim și autentic.

SPEAKER_01 46:58

Asta e categoric. Numai că aur este un partid al medicilor de province, al micilor patroni, al micilor investitori din oraș de 30 de mii, 50 de mii, 100 de mii, care au nevoie ca oamenii ăsta să trăiască într-o sărcie supremă. Pentru că fabricile lor să pot să producă în drerupătoare și cabluri la un preț total ridicol.

SPEAKER_00 47:23

Să revenim. Dacă cumva au fi plecat de acolo în zonele astea în bândăie. Să revenim la salariul un pic, la să dau eu te trec pe minim și mai au niște bănuți. Ecia rumesc de anii 90.

SPEAKER_01 47:39

Dependența de 40 și de toanele lui pentru primi bani. O zonă care nu mai și întoarce. Soluția bătut ca să simți.

SPEAKER_02 47:47

Soluția e indiferent că ne place că nu, e tot politica. Întrebarea mea este de ce la nivelul acestor partide proeuropene. To astea patru că bac și eu de rău aici, că și el e cumbat tot acolo. Deci PSD, penele, USR, UDMR, nu vrea nimeni să vădă lucrurile asta.

SPEAKER_00 48:06

A început PSD-ul o discuție pe impozitul progresiv.

SPEAKER_02 48:10

Și a renunțat de vreo 3 ură până acum.

SPEAKER_00 48:13

Da. Au început câte. De fiecare dată când deschid gura pe tema asta, toți ceilalți, inclusiv boa noastră. Jap șiap ja pleacă de aici comunist nenorocit. Dar mai devreme sau mai târziu ar trebui să ajungem la o formulă de impozit progresiv. Și de alte măsuri distributive pe lângă asta. Fi. Al fel suntem o țară bananieră. Au dreptate cei care ne zic bătul trăiești în bucurești. De fapt, nu știi cum e țară, la bucureștie altă țară. Vină la mine să țară cum se trăiește. Are dreptate, e corect.

SPEAKER_01 48:53

Dar e corect că vă zic ca mai ieșim din București. E adevărat te omă de greapă pe la romă, dar la văzcă cum poate. Aș punta aici un lucru care mi spare important. În primul rând, te-a prezentat eu deliberal, să te juce ceva mi de maxist. Apropo de neomarci.

SPEAKER_00 49:14

Ca orice liberal, în România este foarte de stâng a perceput. De fapt, este liberal. Și nimic alt.

SPEAKER_01 49:20

Să dujem cu sufletul tău, dar. Un pericol al nedărării acestei distribuiri, redistribuire a capitalului e unul invizibil, un invizibil pentru că nu suntem atenți la modelul acolul Canadei și pericolul UKului. Două țeri care stagnează din punct de vedere al economiei ma chiarg în jos. De ce? Pentru că au făcut exact ce au făcut România. Au parat foarte mult pe piața imobiliară, au acumulat capital. Generational wealt, care s-a transmis din generație în generație, în investiții immobiliare în primul rând, s-au transformat în țară de speculți până la urmă imobiliari, au blocat foarte mulți bani care ar fi putut să încă în economie inovație și așa mai departe. Și s-au trezit în ultimii 5 ani că mașină asta se strică că mâna invizială pieță, ce să vezi, nu reglează lucrurile astea cu vă de la sine, că nu se mai creează locul de muncă, nu se mai creează valoare în souna sau fost. România, mi se pare că e tot în zona a avem mușerifundia, peste lațifundia, cu o așa goală în proporție de nu știu, 10, 20%, pentru că nimeni nu vrea să facă ceva cu casele alea, cațiile devină aberante cumva.

România, țară de imigrație

SPEAKER_00 50:39

Alfel, stai să spunem și tot încer să țin un echilibru. Să zicem și de bine, încă nu conștientizăm, și trândul abia la început, dar România a devenit țară de imigrație. Și nu mă refer la muncitorii sezonier ad duși pe contract de muncă și care la sfârșitul contractului sunt trimși acasă, așa nu sunt migranți propriu zi. Ci la oameni care aleg conștient să se mute și să-și facă viața în România mai degrabă decât în altă parte. Începem să fim și așa ceva.

SPEAKER_02 51:15

Am observat, am observat și trândul ăsta. Nu am realizat că e atât de vizibil că nu știu, sunt cifre pe așa ceva.

SPEAKER_00 51:22

Am căutat și eu încă n-am găsit, dar ce am găsit de vreo câteva luni. Am o pasiune neobișnuită. Din întâmplare am dat pe YouTube, un canal al unei fete argentinian, că cred, care acum trăiește în România. Și de acolo m-am dus în tot fel descoperit din cea.

SPEAKER_02 51:53

Am văzut și eu mai multe canale.

SPEAKER_00 51:55

Să mulți străini care locuiesc în România și povestesc.

SPEAKER_02 51:59

Și care învață limba română și care uneori vorbesc mai corect decât niște prezentatori de am văzut și la televizor. Și adevărat.

SPEAKER_00 52:08

Și din toate. Adică, și din țări, da, sensibil mai sărace apropo de sărăcie. Cuba. Dacă noi suntem săraci cuba cum e. Dar acolo e dezastru.

SPEAKER_02 52:21

Cuba la ora la care vorbim noi facem la ora la care facem noi înregistrarea asta nu are curent electric.

SPEAKER_00 52:26

Da!

SPEAKER_02 52:26

Are câteva ore pezic. La televizor în anul 80 în România.

SPEAKER_01 52:30

Cuba și gină. Dar fi un paradis între niște puteri care. Își dau cap în cap, și. Acam căzut la mijloc cu bă. Am căz și în istoric în lungul timpului.

SPEAKER_00 52:42

Și a făcut și cu mâna ei, dar. Deci nu doar din zona asta. Sunt francezi, sunt americani, britanici. Deci, și oameni din văc spun nu, nu, nu, stai așa, mai bine România.

SPEAKER_02 53:00

E un deal și se mai întâmplă un fenomen, acesta l-am observat și cred că sunt și cifre pe el. Încitorii români de afară care din oată descoperă că e mai bine în România și încep să întoarcă în ce încă.

SPEAKER_00 53:11

Acum, asta e al doilea trend. Odată cu creșterea nivelului de trai oricum ar fi. Dar când ai salariul mediu la nivel național 100 de euro, d-râlată încep să faci calculul. Dar în Italia fac 2000 de euro, să zic. Dar pe cheltui și pe nu știu ce, cu totul rămân mai puțin bani în mână decât dacă aș lua 1000 de euro în România.

SPEAKER_02 53:39

Și costul greu de calculat al desconfului a trăi totuși într-o civilizație un pic diferită, dacă trăi departe de familie, de orașul tău, de prietenică și asta cred că e bunul. În costul final cred că intră și asta.

SPEAKER_00 53:57

Trendul emigraționist se apropie de sfârșit. Mai puțin asta sezonierul, care probabil că va dura multă vreme, e că e foarte practic pentru o anumită categorie. Și că vom vedea din potrivă

Cum va arăta românia politică în 2028?

SPEAKER_00 54:15

trend de reîntoarcere în țară.

SPEAKER_02 54:17

Hai să ne întoarcem să ieșim un pic din zona asta de social, să întoarcem un pic la politic. A zistă mai devreme că vezi așa un souț de guvernare de dreaptă dură, nu știu, tot fel să zic dreptă extremă că am senzația că facem reducția la hitlerul și cam abuzăm de termen ca fașm. Zic o fașist. Am zis și eu fașc la începutul acestui episod când am făcut introducerea, dar în relație cu altce, și nu cu a oricine cu tecnocrația pe care eu consider drumul spre fascism. Dar întorcând la politicieni și la. V-au un al doilea mandat cu alți votați. Că vom avea o guvernare de dreaptă, ce rămâne cu asta la alte, cu PSD, cu PNL, care mie să par confuze sau speriate în momentul ăsta. Cu un SR care este da și el pe acolo.

SPEAKER_00 55:12

Sere, drag de el. Ce putem să spunem despre el. Calitate la conversațiile noastră. Inteligența lui strategică este uriașă și lipsăște cu desăvârșire sunt de o prostie creată. Din punct de vedere strategic nu alt fel. Nu înțeles niciodată. Au luat cel mai proastă decizie. Când cu Iohannis s-a dus al de aj jos, ce trebuie cu PNL? Să decidă ei cine să fie președinte în PNL. Păi rugat Iohannis, ei au executat complet. Ac, să țin de Bolojan. E conflict între parate, nu mai sunt cu președul, sunt cu premierul. De ce?

SPEAKER_02 55:54

Au relație asta. Totdeauna relația asta, cu PNL, e neclă și dar e o relație de codependență. Eu așa am numită între PNL și des.

SPEAKER_00 56:03

Sar putea.

SPEAKER_02 56:04

Care și un pic toxic ca relațiile actuale. Dar ce se întâmplă cu elele alte? Mai rămânem cu el în Parlament, cu PSD, cu PNL, poate și cu DMR, nu uite acum.

SPEAKER_00 56:13

Eu cred că viitorul guvernul de după 2028 va fi PSD aur. Și cu voturile PSD, aur, parțiar PNL și parțialul SR, va câștigă nici cu așa al doilea mandat. Asta

PNL în pericol

SPEAKER_00 56:28

e ce cred eu acum.

SPEAKER_01 56:31

Și întrebarea noi, când am apucat de pregătitul acesta cu podcastul, mi-am pus o întrebare, mă rog, am făcut un pariu cu care în care dispare. Cine dispare din peșicierul politic. Dispare SD-ul, dispare USRE sau dispare PNL. Toi sunt la un pas de irelevanță în momentul ăsta. În funcție de ce se joacă în următoarele luni, ca să nu zic ca. Adică. Care e pariul tău? Cine este din.

SPEAKER_00 57:01

Dpinde cum te uți, depinde de foarte multe. Incontrolabile, imponderabile. Se poate întâmpla ceva care răstoarnă, dar la prima vedere cel puțin. Cel mai vulnerabil partid rămâne din punctul meu de vedere peneleu. Mai degrabă decât PSD-ul are traseul lui. U seră cu ăștia urbanii care nu avem încroștând cu el. Le înjurăm timp de 4 ani la leger votând cu el că altul nu e. Dacă a părea altul, văd și cu altul. Și atunci vede în ce se întâmplă. Dar penele nu mai e nicăieri. A avut victoria asta cu ciu la București, care a dat senzația că se rentoarce în urban lucru pe care eu nu-l cred. Nu se întâmplă asta nici într-o mieți.

SPEAKER_02 57:55

Nu victoria lui Ciucu decât a penală lui. Dictoria administratorului, nu a politiciar.

SPEAKER_00 58:00

A fost victoria lui Ciucu în legată și de faptul că Ciucu e cel mai userist perceput. Cel mai userist dintre peneliști, ca să zic așa. Deci, din punct de vedere al celor care au votat, au votat tot un userist cum ar veni. A, asta e că putem unul al nostru.

Trei politicieni de viitor

SPEAKER_00 58:19

De asta a câștigat Ciucu.

SPEAKER_02 58:21

În propiemă așa încep de final, înainte să trecem la recomandări să înțeleicieni, așa foarte scurt, trei politicieni la care să fim atenți în următorii 2 ani. Și o propoziție de argument de ce să fiți atenți la ei.

SPEAKER_00 58:35

Trei politici.

SPEAKER_02 58:36

Trei politicieni la care să fiu atenți.

SPEAKER_00 58:38

Români.

SPEAKER_02 58:39

Români, evident.

SPEAKER_01 58:40

Poți, să fie și dată în bă de zară.

SPEAKER_00 58:42

Primul la care trebuie să fiim atenți tot timpul e nimic cu șordan.

SPEAKER_02 58:46

Evident.

SPEAKER_00 58:49

Inclusiv, acum am spus și am avut de spus despre el cum cred eu că va evolua în viitor, eu voi fi atent să văd dacă am dreptate sau am înșelat dramatic.

SPEAKER_02 59:01

Întrebare suplimentară crez că termină mandatul ăsta la Croceni.

SPEAKER_00 59:05

Eu ț-am spus că o să termin două mandate. Zici că nu. Nu, nu, nu.

SPEAKER_02 59:11

Ok, nu termin.

SPEAKER_00 59:13

Orice președinte care câștigă alegerile, devine președinte. Cu excepția lui Emil Constantinescu dar acolo a fost o situație cu totul specială. În a doua zi când s-a mutat la Cotroceni, se gândește la al doilea mandat, obligatoriu. Deci eu nu cred că nicușor face niște pași care să-i saboteze șansa de a câștiga al doilea mandat. Cred că face din punctul de vedere exact pași corecți din punctul asta de vedere.

SPEAKER_01 59:51

Și specialist Nușor din reveni de la do doilea 0, la 3-ile 2. Adică am mai făcut chestia asta de pare am mort, și în grăpat deja politic. Dar nimeni, vedem. Mai avem până acolo.

SPEAKER_02 1:00:02

Al doilea politician.

SPEAKER_00 1:00:04

Al doilea politician. Nu știu să dau nume așa. Pentru că mă uit la PNL, la PSD, la un săși și domă.

SPEAKER_02 1:00:17

Sau ce? Gravitează acolo. Nu trebuie apară să fie din parlament, ci pur și simplu oameni la care să fiu atenți.

SPEAKER_00 1:00:24

A, în sensul acesta mai larg. Am înțeles. Da, am merit atunci să ne uităm la sens. Și la cum o cheamă. Cicială? Cicială. Ciciceală e pe lista mea, că să zic așa. Mă uit să văd. La un moment dat, eu cred că va ajunge să câștige eu. Cel puțin un mandat de primar la București.

SPEAKER_02 1:00:50

Poate dacă aș va mișura ambițiile și va începe cu sectorul, dar.

SPEAKER_00 1:00:54

Sau măcar.

SPEAKER_02 1:00:55

Sau măcar un sector.

SPEAKER_00 1:00:56

Corect. Măcar un sector va câștiga la un moment dat. Eu asta cred.

SPEAKER_01 1:01:02

Sau dacă devine ce cu cumpărată al zonui metropolite. Poate rămâne București un pic. Imperator.

SPEAKER_00 1:01:12

Păi elf.

SPEAKER_01 1:01:14

Și numărul trei?

SPEAKER_00 1:01:17

Ar trebui să ne uităm totuși și la ce crește în tabără ceelaltă.

SPEAKER_02 1:01:22

Evident?

SPEAKER_00 1:01:23

Decă miec pentru că dungaciul pe iul sunt vechi de o mie de ani. Simion e deja și el vechi de al casă. Ce anume interesant, promițător ar putea.

SPEAKER_02 1:01:43

Lula. Lulai? Ve, și nu pot să spun Lule. Lula nu, nu cred că pot.

SPEAKER_00 1:01:52

Deci, e de urmărit și zona asta să vedem dacă apare vreun politician interesant.

SPEAKER_02 1:01:59

Eu promit că să mai facem în cel puțin un episod cu sorin cu cerai până atunci aroc organizația de tinerat la ori să avanțează o listă de nimă. Să nu legă. Sau de la sus,

Ce ne/se recomandă

SPEAKER_02 1:02:10

pot? Dacă mai există, pot că abarnăm. Terminăm în fiecare episod, nu avertizăm niciun invitat, așa terminăm fiecare episod cu niște recomandări. Desp ce, o carte care ți-a plă foarte mult un spectacol, nu știu, un cont de Facebook care e un film orice expozi. Recomandă ceva celor care să uită la noi au suportat până acum, discutând politică ca niște pensionari în parc. Ceva care să rămână cu ei să bănuiești că să le placă sau să intrige așa.

SPEAKER_00 1:02:39

Uite, am ceva. Chiar am. Fără niciun fel de legătură cu politica, fiindcă într-adevăr prea am fost în politică aici. Există un canal de YouTube care se cheamă New Scientist. Păi, urmăresc, este. Făcut o oameni de știință la propriu, nu va câmpii, nu conspiraționism. Despre evoluționism și în particular despre speciile de oameni dintre care noi am rămas singurii homo să piens. Acum eu sunt fascinat de lumea asta paleo. Istorică să-i spun, paleo arheologică, paleo, cum să-i spun paleo. De multă vreme, am dat recent de canalul ăsta, este foarte bun. Îl recomand, mă rog, în engleză, dar nu cred că asta este un obstacol major. Pentru că te aduce la zi. Teoriile despre ce alte specii au existat, cum a avut loc evoluția, cum a apărut homosapie în spunde.

SPEAKER_02 1:03:55

Și de ce a rezistat?

SPEAKER_00 1:03:57

De ce a rezistat și așa mai departe, foarte, foarte foarte bun. Așa zile și nopții în șir numai pentru. Unele lunguțe, unulare vreo două ore, dar altele sunt mai rezonabile. Dar așa se faca un binging, știi, cum face la seriale binging, aș face la canalul ăsta un binging.

SPEAKER_02 1:04:17

Eu întreagă subcultură pe YouTube cu genul ăsta de canale. E unul care se numește cum să aminte acum, se numește the sleepy scientist. În esență, emite teorii științifice le citește, le trece în revista ce face cu ele, ca să adun pe ele. Eu vam povestit mai de mult în podcastul ăsta ca ador cu cursuri de fizică. Sleepy scientist mai adus amintea cum osorin este una o pasiunea a mea Vlad.

SPEAKER_01 1:04:45

Da, și eu ador la fel de bine pe aceste canale. Ultimul cel mai bun somn l-am avut pe un episod despre Ploia care au durat 2 milioane de ani. E superb momentul din evoluția Pământului. Un moment în care s-a schimbat total structura speciilor dominante copace au început să cucerească continentele s-au văzut.

SPEAKER_02 1:05:07

Deci, fost o plăie de 2 milioane de ani.

SPEAKER_01 1:05:09

2 milioane de ani aploat, probabil da, londra a rămas în perioada s-au cumflet în măcar. Ca să continuie felatul în biseric, tot ca modul liberal, cumva la sufletul, dar de celalt fel, recomand the deficit mids, modern monetary theory and the birth of the people's economy. Estea mai adâncă priată în biserică în România. Teoria monetară modernă care zice că în momentul în care vine vorba de infrastructură binele oamenilor sau tranziții majore pe care țară trebuie să le gestioneze fierele legate de energie, tehnologie, industrie și așa mai departe, putem printa bani liniștit ruitând de tot mitul ăsta al deficitului. Da știu dacă sunt caer. Probabil că afut AVC în momentul ăsta. Îmi pare rău, aia neasumă.

SPEAKER_02 1:06:06

Că amit cu fiu. A cu 200 de ani se vorbeam de ciumă lui Caraj, în 2027 o să vorbim de inflația lor și bine mă dacă voi sunteți atât de heavy cu evoluție și așa mai departe. Eu o să vă recomand o trupă nemțească care se numește Bunaparte. Și vă mai recomand un când zice american mai degrabă din Los Angeles, îl cheamă Alex Abert. Căutați-l foarte bun. Ascătați-vă și versurile care uneori sunt nusb. Cred că este abrevirea.

SPEAKER_01 1:06:42

Că să vă nutz.

SPEAKER_02 1:06:44

Și da, ca să particip și eu la zona asta de oameni preocupați de știință, o să vă recomand un podcast și o carte. Se numesc Fall of Civilizations. Nu-mi dau seama dacă nu l-am mai recomandat odată. Este un domnul istoric englez fabulos.

SPEAKER_00 1:07:01

Asta e podcast.

SPEAKER_02 1:07:02

E și podcast și carte.

SPEAKER_00 1:07:05

E și pe YouTube, și pe asta podcat, și asta îmi place.

SPEAKER_02 1:07:10

E un om care ca de trei or în fiecare episod sau 4 ore uneori, depinde cât de mult efare, se întreabă de ce au dispărut cine știe ce civilizații din Mesopotamia, de ce nu mai avem hitiți sau ce s-a mai întâmplat cu unii și cu alții. Și crează așa un soi de povestește. Aproape un roman. E un roman pe care îl ună audiobo, pe care îl asculți în trei ore și poate fi folosit și la somn, pentru că are o voce foarte moală așa. O moș citește podcastul ăla, nu ei le interpretează nimeni și e foarte.

SPEAKER_01 1:07:40

Ai, că unde sunt hititiții mei. În această notă optimistă nu mai pierdeți timpul. Uitați-vă la știință, uitati-vă la istorie, ca la viitor se uita colegul nostru de plată și nu.

SPEAKER_02 1:07:55

Și dați în fallă lui storin cu cerai că se ar putea să înțelegeți mai mult decât înțelegeți la ceilalți liam din bun.