Centru Vechi #30: Adina Marincea, radicalizare, extremism neolegionar, război cultural și ANTIFA

Adina Marincea este cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și una dintre cele mai relevante voci publice care abordează radicalizarea online, ascensiunea extremismului alt-right și neolegionar, antisemitismul și impactul algoritmilor social media în polarizarea politică. Se ocupă, printre altele, de monitorizarea în timp real a mișcărilor de extremă dreaptă, de deconstrucția propagandei politice prin meme și de analiza rețelelor radicale din spațiul digital (Telegram, Facebook). 

După ce a expus legăturile dintre partidul AUR și facțiunile neolegionare sau fasciste, a devenit ținta unei campanii sistematice de hărțuire și defăimare. Am vorbit cu ea despre ipocrizia populismului, ziarele neolegionare, valorile conservatoare ale politicienilor români, dar și despre de ce este atât de greu să se coaguleze o mișcare autentică de stânga în România.

În prima parte a podcastului, gazdele Teodor Tița și Vlad Tăușance discută despre chestii frivole, precum nevoia de entertainment pentru bărbații care își însoțesc iubitele le cumpărături, sau inevitabile, precum ocuparea forțată a spațiului public de către instituțiile de forță alte statului.

---

Găsești piesa numită „ Everybody's Free To Wear Sunscreen” de Baz Luhrmann pe YouTube.

„Noaptea” lui Elie Wiesel a apărut la Editura Art.

Următoarea reprezentație a spectacolului „Procesul lui Eichmann” de Motti Lerner, de pe 23 iunie, la Teatrul Național București, e deja sold out.

„În zori, lumina e mai aspră” se joacă la Centrul de Teatru Educațional Replika.

Cartea Paulei Erizanu, „Aicea-i și raiul, și iadul” se găsește pe Libris.

„Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest, 1941-1981” de Marta Caraion a apărut la editura Polirom.

Deși nu are nevoie, Italia are site de promovare a turismului. 

Vlad nu a mai recomandat până acum cartea lui Paco Ignacio Taibo II, „Arhangheli. 12 povești cu revoluționari fără o revoluție posibilă”. O găsești pe Traficantes de Sueños.

Stay Fit Gym. 

Găsești detalii despre Ghenadie Popescu pe The Open Art.

Găsești cărțile lui Ben Macintyre pe Cărturești.

Poți asculta The Stone Roses pe Spotify.

Găsești „Arta bucuriei” de Goliarda Sapienza pe Libris.

---

Pe Teodor Tiță îl găsești și pe X, iar pe Vlad Tăușance pe Instagram. 

---

Urmărește Centru Vechi pe YouTube, Apple Podcasts, Spotify.

---

Centru Vechi este prezentat de Vlad Tăușance și Teodor Tiță, și este produs de Mihai Ghiduc. Fotografii de Alex Negulescu. Grafică de Cristian Melinte. Fundal sonor: „București” de hroma. 

---

Podcast filmat la Energia, editat de Ariana Coman și Andrei Drăgușanu (de la ediția 28). Edițiile 1-27 au fost filmate și editate la Core Media Studio..

Transcript

SPEAKER_03 0:00

Evoare e soare, suntem la energia, și asta ne place. În rest ne camenervează totul din jur. Am ales să facem un episod la fel de reger ca și prițul din paharul meu, vorbind despre ce altceva decât despre extremism, fascist și antisemitism. Ușor nevă, așa cum ne place nou, dar nu place conducătorilor noștri, începând cu Palatul Cotroceni, continuând cu victoria și terminând cu casa poporului. În direct de la granița cu centru vechi, vă salutăm, eu știu o datiță singurul, autenticul, inalabil, unicul și sperăm neobositul centru vechi. Teo! Ce te mână în luptă săptămâna asta, ce te trezești în mineța din som la 6 sau 5 sau 2 sau 10 când te trezești tu de fapt?

SPEAKER_02 0:59

Sunt mai multe lucruri nu să le spun pe toate, dar înainte să răspund, vreau să dau câteva răspunsuri pentru hate cu meu de săptămâna trecută. Am primit niște recomandări bune de unde s-ar găsi pâine în București.

SPEAKER_03 1:14

Mulțim! Mulțumim în bade.

SPEAKER_02 1:17

Am primit și niște remarci, replayuri, replici furioase, că nu e adevărat că românii știu să facă pâine.

SPEAKER_03 1:26

Vă duș în transilvania săarilor, mâncarilor.

SPEAKER_02 1:29

Se revin aici, și revin aici și subliniez așa foarte gros. Pro știu nu știu să facă pâine că nu se găsește lângă blocul meu sau lângă blocul Vlad, sau nu, lângă blocul Vlad se găse. Dar sunt măcar un milion de oameni din bucurești care sunt condamnați la bagete de cauciu. Deci aș vrea să rămână foarte clar lucrul ăsta. Eu încurajez producția de pâine bună și aștept în continuare recomandării în comentarii.

SPEAKER_03 2:02

Din spațiul românez sau magat din România, Keniat. Am zis bine Keniat.

SPEAKER_02 2:08

Acuma,

Spațiu de parcat boyfriendul

SPEAKER_02 2:09

hate cu meu pe săptămâna asta, e mai puțin controversat. E mai degrabă un sfat ca să ne facem tuturor viața mai bună și anume.

SPEAKER_01 2:18

SPF.

SPEAKER_02 2:20

SPF, donat forget to wear sunscreen. Dacă nu știți pies a căutați-o, să punem. Fatul meu este către proprietarii de magazine din momuri și nu numul mai. Bă, trebuie să existe și dacă nu o fac de bună voie va trebui cumva o dată o lege, o normă ceva. Trebuie să existe spații de parcat boyfriend-ul. Care trebuie să fie confortabile. Dacă puteți să puneți și un Play Station acolo, să vă crească vânzările foarte foarte mult. Uitați-vă, vă rog, eu uitați-vă primă oră când vă duceți în mult, uitați-vă în fața magazinelor de haine, de haine pentru doamne și domnișoare. O să vedeți acolo niște exasperați care au fi o niște plase în mână, fie o geantă, fie nu nimic încă abiau ajuns în mor, care stau și se uită în gol. Cu o privire apatică, cu o melancolie adâncă, fără speranță într-un viitor bun sau în faptul că există vreun fel de viitor. Ăștia sunt toți boi franzii bucureștului care așteaptă. Făceți-l viața ușoară că dacă le faceți lor viața ușară, nu îi lasă nervi, nu pleacă acasă, sunt suportiv cu clientele și s-ar putea să crescă vânzările pentru că nu mai ce am văzut înainte să intrăm în emisie acum, ca scăzut consumul în România. Eu cred că ne ajutăm cu toții dacă facem în muluri spații de parcat băfrânul. Asta poate să facă magazinul sau poate să facă chiar morul. Molul poate să facă un loc de asta exact cum sunt locurile de joacă pentru copii. Mai sunt crășme care au așa ceva, loc de joacă pentru copii. Mai sunt chiar magazine care mai au locuri de parcat copilul unde se joacă la mic cu niște binuțe. Dați-le și voi frezilor, ceva de făcut acolo și să fie confortabil. Că unii dintre voi mai aveți niște scaune, dar sunt inconfortabile. Nu să dau lume că nu vreau să supăr pe nimeni. Încerc să fiu pozitiv după ce mi-am atras săptămâna trecută heitul internetului că am zis de pâine. Acuma încerc să fiu să contribui cu ceva și spun că trebuie spații de parcat voi frant.

SPEAKER_03 4:40

Când rid, un loc în care să-l așa, să joace între ei, să le creezi un mediu. Dar să fie infantil, așa, adică nu neamă. Dar cuze cu mașini. Să uite, ui, să nu la spoiler la chestia. Nu le pune. Spreader să numesc. Nu știu, că nu-l conduc.

SPEAKER_02 4:58

Ceva infantil, așa și comod. Trebuie să fiom.

SPEAKER_03 5:01

Un cot marxist pentru cei mai de stânga care se duc acolo doar să critice, nu să încurajeze consumul, ci mai degrabă. Marxism marxist în spirit. În spirit, da. Deci, avem să nu discriminăm stânga.

SPEAKER_02 5:15

Să nu discrimăm stâng. Vreau să văd și eu primul mor care are un colț marxist.

SPEAKER_03 5:19

Categoric. În care să se vândă cafea la supraț, evident, pentru că nu e așa.

ACAB?

SPEAKER_02 5:28

Fapt a cu de săptămână asta este acab.

SPEAKER_03 5:33

All cops are basters până la probele contrari în România, consider că poliția română a trebui trată cu dispreți. Că trebuie să traversăm strada când vedem un polițist că a trebu să-l triem să legitimeze, să ne notăm cu atenție, datele sale de identificare, că a trebuit să-i reclamăm, că ar trebui să ne putăm cu ei cum se poată conducătorii noștri. Hai că cu responsabilitate da ce trebuie. Pun apuca pe mine, apro ei. A se vedea reacțiile recente vis-a-vis de documentarul record, că nu spune nici măcar vreo o neutate, dar spune exact ce știu cu toții. C în poliție se intră pe slugărnicie, că cariera ta este, cum zic, bazată pe loalitate și nu pe competență, că este un sistem profund corupt, inep, nemoderizat, total netransparent, e un stat în stat, e un bor. Avem un bor paralel, cumva, cu multe brațe, poliția de frontieră, poliția manti drog, nu vreau să intru din poliția locală, care cred că e o specie aparte care merită mărg. În afară de un IMP din ăsta care să anuleze și să o părnească o repornească de la zero. Cred că merită un episod separat. Cred că am ajuns într-un stadiu de metastază ca zic așa. În ceea ce privește atitudinea Ministerului afacerilor interne și a poliției. Și cred că asta trebuie să fie evident pentru toată lumea sau cred că evident pentru toată lumea. Trebuie să ne uităm pe geam vis-a-vis uit în direcția asta. Unde avem centrul cultural Cocălia, ansamblii Cocâlie al Maii, și o policlinică, și niște doamne care sunt foarte ocupată de scumpere cu brige de vis-a-vis care sunt apărate în lege, de jandarmi care nu există, care este o formă magică care spune că ai voie să blochezi strânzi cu bieră. Care, evident, ele sunt cam ilegale, prinărea capitale ei de obicei se tot luptă cu aceste bariere, dar câștigă cine. Instituțiile de forță. Ce înseamnă barierele asta? Înseamnă că aici viza vedentă nu e o zonă specială. E o zonă în care poți parca pe trotorat în fața poliției pentru că nu e așa, așa încurajează un comportament cetățenesc în București. Asta înseamnă că motocicletele de mii de euro ambalată în fiecare seară, își găsesc un loc absolut tropice pe această obtoare. Asta înseamnă că e o zonă de proteție specială în privilegiu. Unul din multele privilegii pe care această instituție, total o pacă, absolut agresivă vis-a-vis de jurnaliști, de grabă ignoratoare de drepturi civile, va continua să și le apere și perpetueze generație după generație, ieșind la peste la vârsta potrivită când unii își au știu un hobby nou sau se apuncă de sală sau alte lucruri acab, preați prieteni și prieteni, totare și de luptă, nu uitați.

SPEAKER_02 9:14

Ce am înțeles și din asta este că poliția apărut ciocârlia cu bariere. Dar cu serios vorbim la. Au reservație de cecărie aici. Am o problemă foarte foarte mare cu tradiția asta idioată. Printre diverse ministere din România, au ansambluri folklorice, au echipe de fotbal, echpe de handbal, echipe de nu știu ce. De ce mă enervă chestia asta este că cumva ocupând spațiu cu niște activități extracurriculare, cum să le spun. Poliții trebuie să fucărească hoți, nu să dan să.

SPEAKER_03 9:51

Dar să îi băi Hobby, dar să ne bine.

SPEAKER_02 9:53

Nu, dar să le aibă hobbiurile la acasă, ce spun eu este că ocupând spațiu acolo nu mai lasă pe ăsta care ar putea să facă chiar o carieră din asta să o facă. Adică dacă ești investitor care vreau să bagi în fotbal, de ce îi băgă bani în fotbal dacă vine în statul și băgă bani în fotbal. Dacă ești cântăreți, cum ai putea să concoreți la dansător sau ce Dumnezeu face ansamblul la ciocârlia, nu dumneți ai putea să concurrezi cu unii care au infrastructură așa cum are un ansambl al Ministerului de Interpretă.

SPEAKER_03 10:25

Deci Polan.

SPEAKER_02 10:27

Exact. Din punctul asta de vedere, eu boară și televiziunea română, de exemplu, pe care nu înțeleg de ce eci de milioane de euro de la stat și în același știuzează publicitatea. Lunăm publicitatea de la gură lui, nou, Digi, cartoon network, de unde fiulând ia publicitatea. Asta este probleme pe care nu vrea nimeni să le vadă în statul român, iar domnul Bolojan, pe care va fi liber în scurtă vreme poate ar trebui să-l trimite să se încunte la dronă la graniță. Domnul Boloșan nu să uitați să taie din banii de acolo, adică uite niște economii foarte ușor de făcut.

SPEAKER_03 11:05

Aici e o problemă. Și o problemă este pentru episod viitor dacă nu ne întâlnim cu poziția. Problema că ministrul afacerilor în interne în România e mai degrabă lider sindical decât manager al unui sector de infrastructură critică de la vințare. Nu se ocupă de siguranță, nu se ocupă de reformă, nu se ocupă de modernizare, nu se ocupă de management. Se ocupă de apărarea unor drepturi și privilegii a unei mase de angajați care în lipsa unei reacții cum să zic eu, dure, organizate, ferme și constante și consecvente noastră a tuturor. Societate civilă, civil în general, și așa mai departe, va continua să facă lucrurile astea. Oamenii ăștia nu se elibereze străzile astea de mașinile lor. Mașini personale care au deasupra lucrurile grea, de mers la schii și așa mai departe, care sprie de cascaveți probabil, și alte lucruri luate din piață. Nu se elibereze niciodată terenulă la de fotbal sau nu se le deschidă pentru populație tină și așa mai departe. Nu vorbec din namă aici, vorbec de toate bazele de pregătire, pentru că noi așa toți polițiștii din trafic sunt super fit. Nu se eliberezi nicio setera de hectare de poligon din intravilan de bună voie. O să libereze dacă plecăm de la premisa că pana la probele contrarii all cops are basters.

Cât de radicalizată e societatea?

SPEAKER_02 12:52

La palatul Cruceenei au avut loc o intrunire foarte serioasă, de fapt una foarte ridiculă. Încercând oameni aia care s-au dus acolo să găse soluții la războul informațional, la fake newsuri, la tot felul de lucruri. Au reușit să facă o conferință de vrea ore bune, sănătoase și niște oameni care au fost acolo și au suferit. Fără să vorbească despre, de exemplu, alegerile anulate și efectul războiului hibrid asupra Râniei în perioada aia și în prezent. Despre felul în care vorbim în public, despre tonul dezbateri din societatea română, o să discutăm în episodul ăsta cu Adina Marincea care este cercetător la Institutul Național pentru Studiere al Holocaustului. Vă duceți aminte Elizel a fost recomandat în podcastul ăsta cu o carte care se numește noaptea. Ră iau recomandarea aia. Salut, Adina!

SPEAKER_00 13:55

Bună și mulțumesc pentru invitație!

SPEAKER_02 13:58

Bun, unde suntem cu radicalizarea societății? Pentru că, uite, se preocupă președintele de aia, se preocupă tot felul de încăle. Nu știu cum să zic. Des fiță nouă, nu neapărat de dreaptă că par non ideologic, par mai degrabă preocupați de ce fonduri mai ră statul pe acolo. De unde suntem cu radicalizarea? E mai rău decât era în 2024, ca să fiu mai specific?

SPEAKER_00 14:22

Cu siguranță este mai rău și este din ce în ce mai rău. Și din păcate sentimentul meu este că adesea este doar minimată îngrijorarea la nivelul diferitelor autorități. Acum, sigur, într-adevăr, ceea ce vedem mai mult este mai multă acțiune din partea aparatului de justiție, deci sunt deschise mai multe dosare, sunt investigate mai multe cazuri, sunt mai multe plângeri. Multe dintre cele care se rezolvă, se rezolvă tot cu tot, se rezolvă cu pedepsă cu suspendare, ceea ce, sigur, nu pot eu să spun dacă este bine sau rău, dar la momentul de față prea devre să ne dăm seama în ce măsunt eficiente aceste măsuri. Dar revenind la unde suntem cu radicalizarea. Din punctul meu de vedere vedem un tip de mainstreamizare sau de normalizare la nivel politic, la nivel social, în mediul online, în așa zis la presă alternativă. Și asta produce efecte, produce violență mai multă în societate, adică am văzut anul trecut, de exemplu, cazul livratorului, curerului care a fost agresat în mijlocul stăzii de o un tânăr care apoi s-a dovedit că avea și afinități din zonă neonazistă. Deci, vedem că se producă sau încep să fie vizibile astfel de cazuri și offline, nu doar online și nu doar la nivel de discurs. Și asta cred că se întâmplă și pentru că extrema dreaptă de la acest nivel, se zicem mai de la firul Jerbei, se simte încurajată, încurajată de la cel mai sus nivel, pentru că avem circa o treme din Parlament în zona aceasta de dreapta radicală sau chiar dreapta extremă, pentru că sunt inclusiv persoane cu vederi neofasciste destul de bine sau destul de explicite

Ziare extremiste în Parlament

SPEAKER_00 16:43

în parlament.

SPEAKER_02 16:44

Apropo de chestia asta, în povestea un coleg jurnalist, mie și arătat de altfel că primându-se prin parlament încercând să acopere și ședința Parlamentului, nici nu mai știu care era subiectul, a primit un ziar neofașist. A primit un ziar, unde erau glorificați.

SPEAKER_00 17:01

Și imaginez despre ce ziar este vorba, și așa aminti că este un ziar care a fost să cuțva în distribuit inclusiv la Tatul Național în incinta teatrului, ceea ce a dus la un dosar, dar desa dosarul a fost clasat, așa cum majoritatea dosarelor de acest tip au fost clasate. Și în continuare acest ziar îl găsim la coșurile de ziară inclusiv din capitală. El mai este distribuit și la diferite proteste ale partidelor de dreapte radicală, iar redactorul acestui ziar este sănator în Parlament și de acolo instigă la urmă, promovează niște narațiuni conspiraționiste, antisemite, negaționiste, care fac cultul legionarilor și criminalelor de război fără niciun fel de consecințe. Și asta mi se pare foarte grav, pe de o parte. Și apoi ce mi se mai pare la fel de grav este că vedem cum astfel de atitudine încep din ce în ce mai mult să fie manifestate și în rândul unor partide mainstream sau politicieni democrați, așa zis, proeuropeni, care până acum țineau standardul luptei cu extrema dreaptă, ceea ce de fapt ne pare acum să fi fost doar un tip de oportunism politic în vederea câștigării alegerilor. Pentru că odată ce alegeri la au trecut, interesul față de extremă dreaptă scade, iar mai mult de atât, am văzut recent, cum PSD-ul începe să facă cu alianțe informală, să zic pe față.

SPEAKER_03 18:58

Deocamdată informale.

SPEAKER_00 18:59

Deocamdată.

Joaca de-a extremismul

SPEAKER_03 19:01

PSD-ul se precătea cumva pentru morogia și cureau la mulți mai puțin armată să zic așa de ceva vreme din perioada dragnea cu pontă și așa mai departe, adică se jucau cu simbolistica măcar. Dacă nu știu cu discursul, chiar și discosul. Nu acum fost înainte de vremea. Au lansat un produs în.

SPEAKER_00 19:23

Nu doar pe SD-ul, nu doar pe SD-ul. Deci am văzut asta și la PNL. Am fost luat la mai multe partide. Cu sloganurile cu care au intrat în campanii la Parlamentul European, erau o preluată, fie din zona trampistă, cred că PSD-ul avea cu patriți în Europa. Îngan care ulterior a fost preluat chiar de aur în caravana lor, peneleul la fel, mergea în zone similare sau mândru de a fi român, deci s-au fost. Dar de acolo la început.

SPEAKER_03 19:50

De acolo la început din zona mai degrabă de supermarket, cumva, dar lucrul de generat rapid. Apropo de ziare mai mult să mai puțin fasiste și mări nostalgice după vremurile bune, perioada de auri al României. Am văzut un ziar care de genul acesta a răput în tișara, care există să existe acolo la soseri. Fumă spuse o faie de informare patriotică-economică locală. Mix ăla de glumită de România mare cu hai să ne pornim să facem curățeni.

Cine sunt cei mai afectați de extremism?

SPEAKER_03 20:30

Gândul meu următorul. Sunt zonele țările care sunt mai afectate de radicalizarea asta, există anticuri cumva natural în alte zone. Dacă ne uităm cumva la lecția trecutului, 100 de ani în urmă. 100 cam 100, nu pre acolo. Vedem că extremismul, zona asta de violență, în România are niște epicentru. În momentul ăsta se pare că egal repatizată sau încă mai avem zone safă.

SPEAKER_00 21:02

Nu aș putea să spun geografic în sensul de regiune ale țării, însă din datele pe care le-am consultat, od datele sociologice, mai ales legate de alegeri și de cum văză lumea. Păi că vorbim mai ales despre un potențial la periferile centrilor urbane, în zonele precarizate. Deci pare că și factorul economic este ceva care contribuie pe de o parte. Dar și această percepție, acest sentiment care cu siguranță are și ceva legitim și real în el de a fi uitată, adică ideea că Uniunea Europeană a adus prosperitate pentru unii, dar a creat sau se simtă un tip de decalaj între urban și rural, între persoanele care au mai multă mobilitate. Social, culturală și cele care au rămas dezavantajate și cuține oportunități. Cei care pleacă să nevoie să emigreze pentru că nu au suficiente oportunități, mai știm de asemenea și că educația joacă un factor în tot tabloul acest.

SPEAKER_03 22:20

Aș contesta cumva teoria asta, pentru că o teorie sau teorie, explicație de care mă totesc și cu care timp să nu fiu de acord. Când să nu fiu de acord, mai greabă prin observare personală, cumva și prin o cunoaștere anecdotică, să zic așa decât pe dată statistice, care oricum ștă fi interpretate în funcție de ce avem nevoie în ce. Pariul meu următorul, că accesul la prosperitate e decut de egal, ca să dacă îmi permit să spun asta. În schimb, accesul la status, la recunoaștere a valorii e departe să fie așa. De aici văd furia asta, frustrarea și furia asta a urbanului mic, care nu e sărac. Nu mai e sărac, cât găsiu pe care știam.

SPEAKER_00 23:09

Dar periferia urbanului mic s-ar putea să fie. Și cred că sunt două lucruri. Una este sărăcia obiectivă și una este percepția pe care oamenii o au. Percepție se creează în raport cu prin comparație, practic. Adică dacă tu simți că ești mai sărac decât XIX. Atunci realitatea obiectivă s-ar putea să conteze mai puțin în cazul tău. Și pentru că vorbe de zona anecdotică. Totuși România are statistic vorbind pră cele mai mari rate ale inegalității din Uniunea Europeană. Deci, asta ne spune că undeva există totuși niște probleme la nivel de decalaje. Și aceste probleme sunt instrumentalizate de către zona populistă, de către zona dreptei radicală, și aici intervința cu percepția. Pentru că e foarte posibil ca factual și economic vorbind, oamenii se a ducă pe total mai bine decât o duceau acum 10-20 de ani. Dar percepția lor din nou poate să fie că totuși de ce are exules cu mai mult decât mine, și da asta se influențează lucruri.

SPEAKER_03 24:29

Ce zic

Nevoia de statut

SPEAKER_03 24:30

eu, este că din color, în piramida asta slovană dacă vrei, cred că accesul acesta la status, la reprezentare, la existență în spațiu public, la băgare în seamă până la urmă e devină la fel de important ca accesul la resurte. Dacă accesul la resurs să zicem că e decent în momentul ăsta. Accesul la status nu mai e. Și din punctul asta de vedere văd radicalizare inclusiv într-o zonă intelectuală absolut respectabilă. Bărbați 40 plus, care, cum ziceam, au dat debut și de pierderea privilegiilor și încep să joace cu fostul dușman pentru că și a pierdut statusul. Dar vedem văd radicalizare din partea unor medici, din oraș mici și mijlocii, din partea unor avocați, din partea unor patroni, care nu și-apărut doar privilegii, și-a apără relevanța. Asta din colo de armată, să-i spunem, regulată, care se înrolează pe niște motive strict economice și pe niște frăstări absolut legitime, dar nu, corect.

SPEAKER_00 25:35

Așa, e perfectă dreptate și cred că sunt explicații diferite. Orice problemă complexă are mai multe explicații și cred că zona asta culturală, să-i spunem, contează destul de mult, pentru că într-adevăr, există o căru de mici antreprenori, de oameni din clasa mijlocție, care votează totuși cu aur. Și aici ce spui tu, cred că se leagă de reacție împotriva modernității, o reacție împotriva cei perceput ca progres. Și asta se întâmpla și în interpelică, această respingere a ceea ce era perceput ca valori liberale, valori externe cumva și o ancorare în tip de tradiționalism, în runa să anului românti.

SPEAKER_03 26:33

Exact. Care trebuie educat, la ca este pur și.

SPEAKER_00 26:36

Exact, și asta vedem. Toată discursurile astea despre așa zisa ideologie de gen, despre cum se găsesc api spășitori în comunitatea LGBT, de exemplu, în imigranți, în evrei de asemenea.

SPEAKER_03 26:55

Când noi extremiști de stânga, nu? Adică pentru că asta suntem dintre noi. A, că e cred că-i incadresit și to acolo.

SPEAKER_02 27:03

Adică nu mai spune chestia asta, că sunt niște oameni în care cred că sunt. Da, mai primește la dilemma cu tot o altă parte.

SPEAKER_00 27:12

Da, într-o societate în care lucrurile sunt atât de mult pentru dreapta, ajunge să ți se pare că e extremism de stânga, ceea ce de fapt, s-ar cataloga într-o zonă mai liberală. Exact.

SPEAKER_02 27:26

Eu vreau să mă discuția un pic,

Liberalismul a pierdut războiul cultural

SPEAKER_02 27:28

ai sugerat mai devreme. Statul a început în sfârșit cumva să se miște. Și o sugestie corectă. Din de 30 de ani, 35 de ani, nu numai că am văzut ziare faciste vândute în piața universității din București. Dar s-au creat întregi instituții de presă, aproape trusturi de presă în jurul acestui lucru. Apoi a venit internetul și internetul e mare și liber și s-a întâmplat tot felul de lucruri. Statul nu a făcut nimic. Statul nu a știut când devine situația prea gravă și acum, dacă îmi permiteți, eu cred că duhul a ieșit din lampă. Și acum orice face. Statul va fi primit cu o contrareacție destul de solidă, pentru că mi se pare că liberalismul în România și am pierdut războiul cultural și a pierdut pierde pe în 2016 pe încoace, de la Brexit, de la primul mandat rom și așa.

SPEAKER_03 28:19

La părință.

SPEAKER_02 28:21

Așa. De la storina dmatei, care nu are nicio vină că e cită de aici, vreau să-ți ată atenția la uni știri. Zic așa. Tânăr de 19 ani trimis în judecată pentru că ar fi lipit sticere legionare. Se întâmplă în arat lucrul ăsta. Un copil de 19 ani că nu știu dacă pot să spui, este un tânăr adult, ca să găsești o cale de mijlocta este, citeți că aici pe gen știri și pedep este de la 3 luni la 3 ani. Este bine să îi dai o pedeapă conchisoarea unui puști care pune sticări imbecile pe stâlpi?

SPEAKER_00 29:02

Asta este o întrebare pe care putem și probabil că ar trebui să o avem în societate. Eu cred că problema mai mare este că nu sunt vizați în primul rând factorii cei mai influenți și mai pericolosi. Și aici mă refer din nou. Aem senatori care insta sistematic de ani de zile la ură sau fac cultul criminalelor de război și nu pățesc nimic până acum, nici măcar nu au dosare deschise unii dintre ei. Sau avem. Spontanel la închisă venit.

SPEAKER_02 29:41

Avem că străzi cu nume de oameni condamnați pentru.

SPEAKER_00 29:45

Plus asta. Nu știu dacă în ce măsură ați urmărit cât de virulentă și de agresivă a fost și coordonată, a fost reacția față de legea de anul trecut care își propunea să aducă niște amendamente la.

SPEAKER_02 30:02

Și așa numit o lege Vexler, pentru că așa au noi.

SPEAKER_00 30:05

Deci a fost inițiată de deputatul Siriu Vexler, care nu a fost singur inițiator, au fost și alții inițiatori. Dar inclusiv această personalizare, faptul că au numit-o constant legea Vexler a făcut mai ușor ca apoi să vină un val de ură adresat la persoana lui, val de ură care mult din el a avut colocații foarte clar antisemite. Au venit multe instigări la ură, multe amenită.

SPEAKER_02 30:35

Instagă la violență, chiar mai mult.

SPEAKER_00 30:37

Insticări la violență, exact, ca fișă lipite pe strect.

SPEAKER_02 30:40

Pentru că ai menționat legea Vexler, unul din cei care s-a opus la modificarea acelei legi care nu făcea decât să clarifice niște lucruri și să mărească un pic pedepsă pentru să nu greșesc. Pe o lege deja existent. Vreau să vreau să fie foarte clar: legea a existat deja. Nu a venit deputatul Silviu Vexler și a zis, hai să pedepsim niște oameni. Nu. Legea există, a vrut să fac niște clarificări.

Semnale neinspirate de la Cotroceni

SPEAKER_02 31:04

Unul dintre adversarii acestei legi a fost președintele României. Ce mesaj transmite asta oamenilor?

SPEAKER_00 31:11

Da, din păcate nu a fost singurul semnal îngrijorător pe care președintel l-a dat anul trecut în această direcție. A fost o serie întreagă de semnale, să le numim generos neinspirate, pe care dânsul le-a făcut în numele unui așa zis unei dorințe de armonie socială și de tensiune, dar nu face armonie socială cerând din ce în ce mai mult teren către extreman dreapte. Deci mă uitat atunci pe canalele pe care le mai urmăresc din zona extreme drepte, și toți le aplaudau pe ni cușori și ziceau, uite, e unul de-al nostru. Deci în momentul în care de la nivelul președinției transmite astfel de mesaje și nu, nu am fost singuri, au mai fost mici alte declarații, acțiuni, precum vizita la sâmbătă de sus, declarațiile despre rezistența din munții făgara și despre Eucavila Oranu, despre decorarea pe care a făcut-o, deci au fost multe lucruri în direcția asta. Dar nu spuneam, nu doar președintele s-a dus în direcția aceasta. Am văzut recent iniți la inițiativa legislativ a senatorului SUS Milan Manegă, Dumitruman, este numele său, care de altfel este și redactor la ziarul neofascist despre care vorbeam. Acesta a inițiat o legea anul acesta care își dorește să abroge nu doar legea așa zisarea lege vex, dar ci întregul cadru normativ dat din 202 și până astăzi.

SPEAKER_02 33:01

Inclusiv la desfințarea institutului la care lucrez.

SPEAKER_00 33:05

Nu știu dacă era vizată legea pentru înfințarea institutului acolo. Nu crez că era.

SPEAKER_03 33:13

Probabil că e nervă.

SPEAKER_00 33:15

Dar s-a ocupat la urba loștești să formuleze cereri în această direcție. Și spuneam despre această lege de abrogare cadrului antifascist, se spună așa. În camera culmea, în camera camera deputaților în comisia pentru drepturile omului, au fost a trecut și a trecut cu sprijinul aur și al PSD. Și asta este foarte îngrijorător. Sigur, putem să spuneam că ulterior în senat partidul în totalitatea sa a votat împotriva legii, a respins legea. Dar asta ne arată că există oameni în aceste partide pro-democrate, pro-epropene, care nu au nicio problemă cu ideile astea, care merg cot la cot cu ele și asta mi se pare unul dintre cele mai îngrijoritoare lucruri. Și de la PSD am văzut acest semnal și când au decis să renunțe la termenul de progresist din statutul lor și s-au declarat a fi un partid care merge pe linia patriotismului economic al valorilor naționale.

SPEAKER_02 34:30

Este reprezentarea politică a unei disonanțe cognitive. Cada te duci la Bruxelles și pe istoria lor de vot. Și dacă asculți pe domnul la pe Victor Negrescu vorbind la Bruxelles, este pare că e din Partidul Socialist Francez, e din altă parte. Pare că e din cu totul și cu totul. În altă parte, dar zis mai devreme, din a zis mai devreme că.

Valorile conservatoare ale politicienilor români

SPEAKER_02 34:51

Ei au alunecat cumva spre centru, cumva. Alunecat spre dreaptă dură, mă feresc să spun dreapta extremă, poate discutăm și asta mai târziu. Al unecat spre dreaptă dură radicală din oportunism. Nu cred și participarea lor acum la tot felul de inițiative dostea de extremiste, nu știu cum să le numesc. E tot oportunism.

SPEAKER_00 35:19

Eu cred că e un mix, nu cred că e doar oportunism politic. Cred că partidele, cam toate partidele din România sunt realde social și cultural conservatoare la nivel de valori și care multe se duc de fapt, sau au.

SPEAKER_01 35:40

Se ducă acasă.

SPEAKER_00 35:41

Se duc și niște zorin asta naționaliste sau și poate chiar și cu tendințe un pic autoritare. Și asta vedem de exemplu, prin lipsa de transparență atunci când au luat o grămadă de fonduri către presă. Po și aici e demționat votatul tot la cot de către PSD cu aur pe acea lege de inspirație putinistă și urbanistă care pretinde finanțarea, că vrea transparentizarea finanțării ONG-urilor în contextul în care noi nu avem transparență în niște ații cruciale, inclusiv în această zonă din nou, de cum a fost acaparată presa de către partidele politice prin aceste finanțe complet transparență.

SPEAKER_02 36:32

Pe banii privaților, dar nu vă transparente pe banii publici. Exact.

SPEAKER_00 36:36

Exact. Dar ca să mă întorc un pic la întrebarea ta, cred că avem această. E o realitate din punctul meu de vedere, că la nivelul partidelor politice cam toate au aceste valori mai degrabă în zona conservatoare. Și atunci cred că e ușor să se producă un tip de radicalizare care îmbină ceea ce crezi tu, ca politician, crezi în familia tradițională creștină.

SPEAKER_03 37:10

Sunt familia tradițională până la patrante și în public. Hai să

Ipocrizia populiștilor

SPEAKER_03 37:15

nu fiți mipocuriți până la capăt, că aici e mare mea problemă. Nu întâmplător tânărul a fost surprins în Arad, nu întâmplător li șaje și scandalul de genul ăsta par în Oradea. Sunt cuiburi neoprotestante, mari, largi, așa, familii care create pe niște modele economice de într-a jutorare și proliferare cum ar veni, care sunt profund antidemocratice, profund antiberale și antiprogresiste. Unde oamenii se joacă cu focul de ceva vreme. În PNL, are o colecție de băieți din zona asta, dar în același timp pe zona de morală de precții sau tiprici, sunt aici de capul lor. Adică apropo de disonanțe cognitivă, dar totul până la cocaina mea, adică hai să interzicem ce o fi de interzi, să ai să ne vedem de familie tradițională până la mantele mele, cocaina mea și mașina mele scumpe. Adică. A deranjează ce mai tare la dreapta românească și așa mai departe. Să pierd lații, nu la mine.

SPEAKER_00 38:27

Că nici nu doar o chestiune de dreapta românească, pentru că vedem genul ăsta de ipocrizii și de disonanță cognitiv. Mă rog, nici măcar nu știu o disonanță cognitivă. Și în alte părți, adică de exemplu, nu știu că fusese un scandal cu un politician din partidul de extremă dreapta din Ungaria, care era foarte vocalva persoanelor din comunitatea gaie, dar el însuși fusese ulterior să revelase în presă că participa la diferita al genățior.

SPEAKER_02 39:05

În timpul condem ei, l-au găsit mijlocul unei orgiei poliției căuta pe oameni care se strâng neautorizată, nu căuta orgie. Și la au găsit

Există o mișcare ANTIFA românească?

SPEAKER_02 39:14

în mijlocul unei orgie. Fără mască la Bruxelles. Nu știu dacă avea o mască sau nu, n-am văzut fotografiile de acolo, dar un acoboră pe burlan și a fugit. L-au prins, până la urmă.

SPEAKER_00 39:24

Sau să ne gândim la fel la FD, unde avem o reprezentantă din comitatea gay care este la fel destul vocală în a susține retorica aceasta, anti LGBT a partidului său.

SPEAKER_03 39:40

Da, ipocrizie e allover. Având vede că de la partidele politice nu avem mal speranță. Ca avem în momentul ăsta pe masă e nesănătos în graș și e nu știu, antisemit și fascist, probabil. Avem în menin în România o mișcare antifașistă, avem tradiția oareșcare pe antifa avem, să zicem, avem niște germen și niște momente istorice în care am avut o stânga anarhistă, o stânga militantă o stânga pe acțiune directă pe vremurile pe acele. Avem ceva în momentul ăsta care se sema asta, nu știu, din Firo, Mișcare Punk, din comunitățile LGBTQI plus din halnam, mișcările astea, grați de stânga, ne putem aștepta la un pic de frână de o întrebare bună.

SPEAKER_00 40:41

Cred că încep să se mobilizeze un pic mai mulți tineri decât pe zona asta antifașistă, mă refer, decât erau acum câțiva ani, pentru că încep să realizeze mai mult că există un pericol real din zona de extremă dreaptă. Așa că mai vedem nici grupuele care încep să apară drept reacție sau inclusiv mici acțiuni, care nu știu exact din ce zona vinde, clar că au un mesaj antifascist. El însă rămân destul de mici și puțin. Adică este comparat cu amploarea fenomenului de radicalizare spre extremă dreapta, unde vorbim inclusiv de partide parlamentare și chiar care ar putea să ajungă în câțiva ani la guvernare. Deci, este un lucru sau să aibă o majoritate în parlament. Asta este o realitate care e foarte posibil. Deci vorbim aici de o instituționalizare a dreptei radicale, plus nu mai spun că și diferite instituții contribuie în diferite fel în această zonă. Deci, ai un fenomen extrem de amplu în zona asta de radicalizare spre extremă dreaptă și atunci contrareacția care este mai degrabă incipientă, este încă la scară foarte mică. Mai mult mi se pare că grosul cumva al reacției antifașistă a venit dintr-o zonă mai degrabă liberală, jurnaliști, presa a scris foarte mult tradiționale ONG-uri. Mai puțin dar din nou crește, este în creșteră zona această stânga și cred că o problemă foarte mare pe care stânga o are în România este și asta în piedică dezvoltarea ei. Este acest discurs extrem de virulent împotriva orice este perceput pe drept sau chiar pe nedrept ca fiind de stânga. Pentru că, sigur, am avut un trecut absolut traumatizant ales sub regimul ceaușist și asta este de înțeles. Problema este că discursul anticomunist care s-a creat după 89 s-a dus, a fost foarte mult instrumentalizat de această zonă neolegionară și de extremă dreaptă pentru a legitima niște idei dintr-o zonă radicală, fără a face diferența între, de exemplu, rezistența anticomunistă sau nu știu, martirii anticomuniști care veneau din zone democratice, care veneau din rândul nu știu, sărinii, din rândul oamenilor politici, din rândul partidelor liberale. Nu s-a făcut diferența între ei și cei care aveau un trecut fascis, deci legionari, criminal de război și punându-i pe toți la o altă, poți să în e grează ideea asta, spillover, poți să folosești să te folosești de legitimitatea unora pentru a-i legitima și pe ceilalți. Și atunci. În momentul în care în societate s-a creat un discurs atât de mult către dreapta, dreapta radicală și extrema dreapta, termenul de referință se schimba și el. Adică ajunge la ce spuneam mai devreme. Că ajungi să spui că unul este extremist de stânga, în contextul în care unul este de fapt liberal sau poate chiar. Nu are este vedere radicale. Și progresismul a fost transformat în acest bauba, în acest ăsta și du.

SPEAKER_02 44:32

Pentru că nu e ca noi. Soroscist, neomaxist. Și un promut din războul cultural care a început, de fapt, în Statele Unite. Sunt multe, multe noțiuni împrumutate de acolo și folosite ca atare, exact cum le folosesc pentru în Statele Unite, deși contextul pe teren este totuși totuși. diferit.

SPEAKER_03 44:51

Eu nu le diceam, acești extremiți de stângă sunt cu noi în cameră, unde vă atineți? ține pe păpușă asta.

SPEAKER_00 44:57

Și asta e o chestiune că majoritatea elitel noastre culturale sunt oameni de dreapt. Nu prea vezi oameni care au niște valori. În ori măcar progresiste în elita intelectuală.

SPEAKER_03 45:11

Eu termenul asta de elităță, eu la șintă 10 ani ca să ne jucăm cu. Să se spele.

SPEAKER_00 45:17

Și aș mai adăugă un lucru că mi se pare important. Este periculos, cred eu că vedem o altă tendință din Statele Unite pentru că menționai și adoptată și în alte locuri, în Germania, de exemplu, sau în altă state din Uniunea Europeană, și și în România am văzut că începe să se ducă în direcția asta. Și anume încercări de criminalizare a antifascismului prin tot felul de legislații în asta, încerci să-i faci că sunt o organizație teroristă, extremistă, acest antifa și cum ar exista o corporație numită antifa, și trebuie să îi criminalize și să-i consider teroristă. Exact, în contextul în care situația de teren arată că noi vorbim de o radicalizare spre extremă dreapta ca fenomen principal, și tu încerci să schimbi discursul pentru a crea un alt tip de dușmani.

SPEAKER_01 46:14

Zbar, la asta doar pentru că. Toate secunde.

SPEAKER_02 46:19

Zboară,

Abuzăm de cuvântul „fascism”?

SPEAKER_02 46:20

în jurul nostru foarte mult. Nu vorbesc stric de conversații asta, ci în toate conversațiile pe care le por zile acestea, foarte mult. Cuvântul ăsta fascist, fascist, fascist. Și e teoria aia cu reducția lahlerului, când nu mai ai argument, îl faci pe la altul fasc. Și eram curios cum se vede, cum se vede de la tine. Toți cercători pe lucruri de genul ăsta. Dacă nu cum va abuzăm și nu cum va trebui să avem o definiție mai clară a ceea ce numim fascist. Pentru că nu mi se pare nimic fascist în drunul care zice, domnul, statul ar trebui să fie mai puțin prezent în viața noastră. Asta e o chestie liberală banală. La fel cum social democrație zice că statul trebuie să fie mai prezent în viața noastră, care nu este extremă stângă, este o opinie absolut legitimă. Deci unde e granița fină la care e ok să spui despre ceva că e fascist și pe partea nu ar fi ok.

SPEAKER_00 47:13

Nu, nu sunt eu judecător cu ciocernul care să spună aici este granită și atât de făcut. Din punctul meu de vedere, eu ca cercetător, fac o diferențiere în modul în care folosesc cuvântul fascism în zona academică unde mai ales în studiile din această zonă a fascismului. Exist și definiții care sunt mult mai conservatoare în sensul că sunt mai rigide. Însă, în spațiul public cred că putem să folosim acest termen un pic mai puțin academic și un pic mai lax. Sunt de acord însă, și că se poate abuza și se abuzează unor de el și ăsta este un pericol, pentru că atunci când abuzează un termen, el și golește conținut sau po să facilitezi instrumentalizări politice. Și am văzut asta, de exemplu, cu discursul de la Kremlin, care a folosit foarte mult eticheta asta de fascist sau de nazisti pentru a-și legitima invazia din Ucraina, pentru a-și cataloga oponenții.

SPEAKER_02 48:19

E vreu, zlâns că este nazistă în nou Kremlinului.

SPEAKER_00 48:22

Exact. Sau românii care îl susțin, sunt plin de organizații naziste sau de extremă dreaptă, însă ce nu spune discursul de la Kremlin, este că ei, de fapt, pare că susțin și amplifică aceste mișcări de extremă dreapta, pentru că de fapt, scopul este unul de destabilizare, deci vedem mai acolo foarte multă ipocrizie. Dar problema de fond, și asta vreau să subliniez aici, este că, într-adevăr, prin abuzul acestei etichete, e poate fi golită de conținut sau instrumentalizată. Însă, din punctul meu de vedere, trebuie făcut foarte clar și că mișcarea legionară a fost o mișcare fascistă. Nu cred că există niciun dubiu în acest cas. Iar atunci când întreții cultul unei mișcări fasciste, din punctul în vedere poți să te numești, nu știu. Postfascist, neofascist. Și este un pic. C-mâmpla cu termenul populist de exemplu, prea multă reticență sau prea multă frică, să nu cumva să exagerăm, să folosim cuvinte prea mari, poate duce în partea cealaltă în care minimizăm pericolul acestor grupări și le spunem mult timp s-au vorbit de ei ca populiști. Un termen care nu spune mare lucruri de fapt. Deci, într-un fel cred că este important și să numim ceea ce e denumit fără să avem aceste mare decențe, dar este important și să facem diferențe. De asta spuneam mai devreme, vorbeam de dreapta radică și extrema dreaptă, pentru că din punctul de vedere, sigur există diferențe și dezvoltă.

SPEAKER_02 50:08

Sunt două lucruri diferite, temarea mea este că se va întâmpla un fenomen dinamo. Echipa asta tristă era înjurată în anii 90 și una din jurătorii era băi, sunt duște câini roșii. Asta era o referință la originele lor comuniste și la culurile clubului și așa mai departe. 20 de ani mai treză și au pus câine a rușii pe sigla. Și miamă că la un moment dat vor ajunge destul de mulți oameni să nu se mai teamă să spună, dar sunt fasist. Că ce nu avem deocamdată. Mai avem niște legionari cu în colțurile în tenebre ale internetului, dar nu avem.

SPEAKER_00 50:44

La nivel mainstream.

SPEAKER_02 50:47

Vor avea curaj să spun în public, vorba, nu se vor mai ferim, vor spune eu sunt naționalis, nu sunt fasist. lucrur ăsta mă teamă și de acolo și întrebarea.

N-avem un „Bella Ciao” românesc

SPEAKER_03 50:58

Eu am un am un gând pe care tot mesc de ceva vreme. Eu cred că nu avem anti corpii ăștia antifașciști în acest moment atât de nu mai avem real o boală pe care nu mai avem rezistență. Pentru că am ștez din istoria noastră rezistență. Deci, în momentul în care vin voi dinții la putere în România, în momentul în care toată literatura care se publică este una liberală sau de dreaptă în momentul care simț închisorilor inundă tot spațiul public. Momul în care anticomunismul devine religie de stat. Stergem cu în momentul în care monțoleul din parcă carol este evacuat și în prășteat, nici nu știu exact pe unde. Noi pierdem. O istorie antifașistă românească. Noi am avut oameni care voluntari în războiul din Spania, în Zboi Civil din Spania. Am avut voluntari în rezistența franței, care au luptat cu faștii. Atenție, aveau o treabă, evrei mulți dintre ei, la fel ca mulți dintre fundatorii mișcării de stângă în România. Pe filier, nuți pe filieră Ungaria. E bucată din istoria noastră pe care am ștors. Aveam o stradă orcă ban și în bucrez sau încă, nici nu mai știu. Nu mai există, avem una în Paris, în noi. Români până urmă, zice. E vreo șansă să recuperăm istoria asta, e vreo șansă ca, nu știu, măcar noua generație să o recupereze măcar la un mod romantic dacă nu altce. Vor facțic. Nu avem un bela cea româneți, deși poate exista unde există, un prives din dofana prin greșit de fiecare de 4 în zareun că decât de ce mai exat pe acolo. E o recuperare posibilă asta care poate schimba ceva?

SPEAKER_00 53:01

Eu încep să văd încercări, mici încercări de recuperare și de sau de conștientizare că au existat aceste personaje și aceste mișcări. Și un exemplu purețin pe care pot să-l dau este spectacolul de teatru despre Olga Banci și rezistența franțeză antinazistă. Olga Banci fiind pentru cine nu știe, o basarbeancă cu origini evreiești care medici în România, la un moment dat și a fost suferit acolo o tortură și alături de genul. Și apoi s-a înrollat în Franța în rezistența antinazistă.

SPEAKER_03 53:47

Și executat într-un mod.

SPEAKER_00 53:49

Exact, într-un mod oribil. Există această spectacol de teatru care a fost realizat pe o documentare istorică foarte bine făcută, și care au și câștigat premiul uniter pentru dramaturgie zilele trecute, presă se numește în zor lumina e mai astră. Doar că aceste inițiative rămân mai degrabă individuale și marginale. Deci atât timp cât nu există niște măsuri mai sistemice sau instituționalizate în care să aflăm despre aceste istorii, ele vor produce un impact foarte mic. Și într-adevăr, există o istorie acum, cred că nici nu ar trebui neapărat. Să să facem mai mare rezistența antifașistă din România decât a fost desă. Dar asta a existat, a existat din mai multe locuri unele sunt încă studiate. Deci, da, sigur, de exemplu, istoricul Mihai Burcea, vorbește despre zona această de lideri din partidul social democrat din România sau ziariști de la ziarul la adevărat și dimineața care scriau foarte mult și care dacă te uiți în presa fascistă vremei, erau constant targetați de la.

SPEAKER_01 55:17

Deci, dupori dată.

SPEAKER_00 55:18

Da, erau în niște moduri oribile și plus se făcea această suprapunere între evrei și comuniști, mitul antisemit al Judei bolșevului care astăzi reinvie ce să vezi, pentru că o extrema dreapte din România actuală, la fel vorbește despre nuii bolșevici sau senatorul Sorin Lavric. Folosește frecvent sintagma masoreți marxisti, masoreți film niște scribi evrei. Care se duce fix în aceeași zonă. Deci de fapt vedem astăzi o actualizare și o refolosită acest discurs care se suprapune anticomunismul cu antisemitismul și asta cred că da, e o parte din așa.

SPEAKER_02 56:07

Principala problemă a faptului că nu ne cunoaștem istoria, nu o să spun creșeulă că suntem în condamna să o repetăm, dar avem un prezent foarte schimosit pentru că nu știm la ce ne raportăm, nu știu, nu știm unde suntem în istorie. Noi avem doar o jumătate de identitate. Sigur, sunt popoare care au identități și mai mici și mai puțin dezvoltate decât decât la noastră. Dar mă rog, vreau să duc discuția în altă parte. Vă să le nervezi pe flad, încerc să le nervezi.

SPEAKER_03 56:35

Darem cam 5 minute să mai înveți. A zice ceva de timară.

SPEAKER_02 56:38

Dacă a început episodul ăsta, pe lângă faptul că este din timișară, mai are și alte păcate.

Discursul polarizant al stângii

SPEAKER_02 56:43

Dar hai să vorbim un pic de discursul polarizant și radical din zona stângii, care cred că sunt în toți trăi de acord că o stângă serioasă nu există în Parlamentul României cel puțin. Există din vreți. Există diverse grade de. Victoria și prieten.

SPEAKER_00 57:05

Grade de oportunism.

SPEAKER_02 57:06

Grade de oportunist politic, iar în cazul victorii storicul, despre că pe care ai menționat-un pic mai decă să lătăm cu respect. Ce s-a întâmplat cu victoria este dovada că PSD nu e reformabil. S-a încercat.

SPEAKER_03 57:16

S-a încercat la nu știu câte ora să se mute PSD-ul undeva într-o zonă oriști asimilat ca manoule, ori este expulsat ca victorii.

SPEAKER_02 57:25

Ori scum per încearț scump, ori să dai demisia. Asta se poate. Dar să vorbim un pic și de discursul polarizăm din zona stângii și acum să aduc un subiect foarte drag nou și anume Gaza.

SPEAKER_03 57:38

Mimia.

SPEAKER_02 57:40

Pe discursul ăsta, ajung imedia și în România, dar am că aminte că am uitat săptămâni trecute, era un scandal în Partidul Verde din Germania, pentru că organizația lor de tineret a trăzit să spună dragilor, noi ne condamnăm genocidul, hăi hui, dar hai să nu fim antisemți. Și a fost un backlash destul de mare acolo, pentru că voi, dar cum. Asta e subiectul, de fapt încerci să ne deturnezi și așa mai departe discursul s-a văd și în România, într-o foarte bună măsură, de am ajuns să spună și centrișca, aflat și camine. Te-a nervat? Nu! Ok, mai încer. Să fiim acuzați, să fiți acuzați că băi, voi sunteți psioniști sau ceva de genul asta.

SPEAKER_03 58:27

Mosad, chiar dacă să sparte. Deci, atenție, noi, care în umilul nostru podcast, cu umila noastră audiență și nu departe, am fost cred că printre puțin care să joacă de la podcastul care am zis genocid. Dar înainte, decoritoți, mainstream, ca să nu zic cum. Cu toate astea e nevoia asta de justificare perpetuă una mână și doi la mână, practic, am devenit asociați Israelului și orice relație sau poziționare altfel decât cu ură vis-à-vis de Israel, devine o fel să unlez mai ste general. Eu am o mare problemă cu asta, adică e greșit să cum să zic, să n-am admirație pentru genocid în oricare forma lui, adică indicăm pe cine viza.

SPEAKER_02 59:28

Întrebarea mea era cumva legată de ce am discutat un pic mai devreme. N-am văzut sau n-am făcut nimic ca societate vorbesc la noi 3 de ce. Nam văzut sau nu am făcut nimic pentru a para sau măcar a încercat să limităm efectele discursului drepte extreme și suntem unde suntem azi. Ce facem cu stânga care se duce un pic în departe, care se poate duce din neputin, să pot înțelege asta din frustrare, cu toții ne enervăm. Dar nu cumva ridică să asistăm la același fenomen și peste 10 ani de zile să ajungem exact în aceeași situație de pe partea.

SPEAKER_00 1:00:06

Din punctul în fel de vedere, orice tip de exagerare, de abatere, de cu derivă în această zone fie ele antisemite, fie borasiste, antiarabe sau antipalestinien, deci nu cred că ar trebui să fie o chestiune de o tăără sau altă. Orice tip de abatere de genul acesta ar trebui numită și criticată. Și cred că ar fi util, inclusiv în zona stângii, să facă autocritică ca să zic așa.

SPEAKER_03 1:00:41

Car este parte din procesul revoluționar. Asta uite toată lumea adică ar trebui să fie ceva.

SPEAKER_00 1:00:49

Ar trebui să fie ceva normalizat în toată societatea, pentru că frica foarte puternică de critică și de autocritică, de fapt cred că ne duce la această respingere și la tot fel de auto justificare.

SPEAKER_02 1:01:02

Și dialectă brăz. Știți? Ce am observat de lungul timpului este că atunci când e călăgie foarte mare, dar foarte mare în nu știu, secțiune de comentarii în dezbateri publice și așa mai departe, tendința oamenilor este să se simtă prin la mijlo și să tacă. Pentru că am această teorie.

SPEAKER_00 1:01:25

Și există și o teorie în sensual asta, se numește Spirala tăceri.

SPEAKER_02 1:01:29

Spirala tăcere, exact. Am această teorie că majoritatea românilor nu sunt extremi nici de stângă, nici de dreaptă, nici niciun fel. Sunt niște oameni destul de normal, care duc vieți banal, normale și spună asta nu sarcastic, ci ca un lucru bun. Dar care toc din ce mai mult, pentru că e foarte multă călăgie, foarte multă călăție în jură și nu mai poți contribui la dezbatere în momentul în care ții pe unul lângă fața, așa ți ocupă spațiul personal.

SPEAKER_03 1:01:55

Problema e că tăcerea a devenit în momentul ăsta acuzabil. Nu, nu, nu, nu. Tăcerea în momentul ăsta este, cum să zic probă în proces. A tut, de ce ești complice, n-ai zi suficient de tare gaza, deci ești, practic stat opresăr și ești foarte dintr-un genocid.

SPEAKER_02 1:02:16

Vă dar fraza asta promit că nu mă uit în comentarii la podcast următorele două săptămâni.

SPEAKER_03 1:02:21

Eu știu ce pot să zic pe numai cine să comenteze mi bune, pută ță un telefon, adică dacă loc să înjucă.

SPEAKER_00 1:02:30

Dar și vreau să zic doar că ad e foarte clar că e multă furie în societate și poate că e important să ne uităm și la furia asta, pentru că dacă se întâmplă dacă continuă problema și dacă continuă să moară și să sufere civili într-un loc sau altul, atunci asta în același timp va alimenta această furie. Deci poate că undeva trebuie să ne uităm și la ce generează această furie și cum poate adresată mai bine.

SPEAKER_02 1:02:59

Cu siguranță să rezolvăm noi conflicul

Ce ne/se recomandă

SPEAKER_02 1:03:02

din orientul mișlocilor, adina trecem la partea finală care este aia de recomandări. Trebuie să recomand publicului celor care se la noi, ceva care ți-a plăcut și foarte mult și crezi că ar trebui să mai vadă și alții să ascultți. Floți pe filme, băieți, medori sau câmbăți.

SPEAKER_00 1:03:18

Am uitat să mă gândesc la asta.

SPEAKER_03 1:03:20

Nu, ți-am zis că sau dacă ți-am zis, bine că ai uitați. Trebuie să cu cât mai spantan cu atât mai bine.

SPEAKER_00 1:03:27

Să mă gândesc. În ultima vreme m-am tot dus. Am încep să descoper piesele de la teatru național și mi se pare că spunele chiar bune, adică nu sunt doar genul Danuri. De exemplu, am văzut procesul ial Adolf Faifman, care mi-a plăcut că a venit și cu o dezbatere bună la final, și cred că se potrivește poate un pic cu discuția. La fel, recomand pentru cine n-a văzut în zori lumina va fi mai, este mai astră.

SPEAKER_02 1:03:59

Este care să jocă noi.

SPEAKER_00 1:04:01

La replică la acest lucru de teatru educațional replica. În materie a decidit ca să rămână tot pe subiectul ăsta în zona literatului care ne aproprie, apropiie un pic despre cu ce s-a întâmplat în perioada holocaustului în România, dar și în Republica Moldova. Aș recomanda, de exemplu, cartea Pauli Rizanu care se numește aici și rajul și adul, sper că am citit bine. Și care este o colecție de povesti, practic, de la oameni din Republica Moldova cu un background etnic și de experiență de viață foarte diferite. Și cred că asta este un pic, e un pic direcția în care ar fi bine să ne îndreptăm, să nu apropo și de. Sau la fel, Marta Caraion care are o carte despre povestea familiei sale care a trecut prin holocaustul realizat de autoritățile române. Deci cam asta am vină minte, ar mai fi multă da aici.

SPEAKER_02 1:05:13

Ceva, înainte să trecem la Vla, ceva care nu are legătură cu profesia ta, deloc, deloc, deloc. Recomandă încă un lucru. Nu știu, așa autmă un.

SPEAKER_00 1:05:23

Ceva care nu are legătură.

SPEAKER_03 1:05:25

De loc, niciun fel de legătură cu polarizare. Stă de preferată în București. Nu știu. O pisică.

SPEAKER_00 1:05:33

Trebuie să mă gândesc un pic pentru că multe lucruri ca au în ziua de astăzi legătură. Nu știu. Eu de exemplu, am o pasiune pentru Italia.

SPEAKER_03 1:05:46

Deci nu în așa din Italia, unde să nu mergem, ca să nu se umte de turiști.

SPEAKER_00 1:05:51

Asta nu știu să văd și nici nu mai zice. Adică.

SPEAKER_03 1:05:57

A fost o capitul.

SPEAKER_02 1:05:58

Adina marince voi. Să vizitați Italia, ceea ce probabil ați făcut cei mai mulți dintre voi, mai duceți în vădă Vlad?

SPEAKER_03 1:06:06

Da. E ocate cred că am mai recomandat odată pentru că sunt senil, practic. Poate e de la vin, poate e de la oboseală, poate de la altceva. Odcate în spaniol arhandel 12 povescu revoluționare fără o revoluție posibilă. Am mai zis o mai zic odată, apropo de puterea stângii. A se ține de principii, chiar dacă asta presupuneau moartea la fiecare coț de stradă și mă rog, de zamăgiră dânci. Asta pe deoparte, așa la zona de lecturi o să punem acolo în linkuri. E disponibilă în spaniolă și în franceză din ce am văzut, dacă vă descultați voi. Și în rest, așa recomanda. Deci nu am niciun deal, nu e nicio combinație, rețeau asta e. Asta este recomand săl de fit. Băi, sunt de fitness. E genial, deci o rețeat nou, nou, nu mai e nouă sunt eu nou în domeniul acesta pe care am descoperit și o decurând de cel de fitness, care sunt foarte cumde sunt foarte multe adolescenți la ora prânzului, ceea ce vă recomand și dumneavoastră când vă puneți întrebarea ce fac adolescenți în ziua de azi, merg la sală și face bineța.

SPEAKER_02 1:07:29

Ce e recomandat? A recomandat adolescenți la prânz?

SPEAKER_03 1:07:34

Da, am recomandat adolescenți la prânz ca doar nu să recomand adolescenți acela că îți pică greu, după cum se știe, pentru că vorbesc mult și pun multe întrebări și deranjează părinții ca tine. Tu ce recomandi?

SPEAKER_02 1:07:48

Nici nu m-am pregătit. Dar acum, ascultând de adina și ascultând deși pe tine în urmă să aminte, e posibil ca și eu să mai feră.

SPEAKER_03 1:07:56

Și ascult un podcast în timpul ăsta în timp să existezi un podcast.

SPEAKER_02 1:08:00

Un artist din Republica Moldova, un dintre cei mai interesant oameni pe care i-au cunoscut vreodată, trebuie să-i căutați munca să citiți despre el, să vedeți ce faceți și să-l ascultați vorbit prin interviul, se numește Genadie Popescu, cred că am mai vorbit despre el. Și mai recomand ca să ieși un pic din zona asta.

SPEAKER_03 1:08:18

O trupă de hipsă de care pecultat-nimeni în a de niciun. Ai vrea să fac asta că așa să faci în această.

SPEAKER_02 1:08:28

Dar până atunci vă recomand orice carte de-a lui Ben McIntyre. Ăsta este un autor britanic care se ocupă de povesti cu spioni în general. Pe care le documentează spectaculos de bine. E traduc și în limba română, mai multe cărțile lui sunt traduse în limba română, darice vă pică în mână, citiți, pentru că e bineva, acum o să stați pe plajă sau pe vârf. Învară, fionii. Spionii sunt deja printre noi. Acum am uit printr-un playlist încercând să-mi dau seama ce în Dumnezeu aș putea să-ți propun să te enervezi, dar n-am reușit e un șec episodul ăsta pentru mine, că nu am luș să te enervezi.

SPEAKER_03 1:09:07

Autocritică, autocritică și internatizarea nevoie de lupta.

SPEAKER_02 1:09:11

Îmi fac această autocritică, episodul viitor voi fi mult mai zglăbiu în tentativa de a enerva pe vladă. Să vă recomand o trupă britanică care nu mai există deja a murit un membru. Ei lății sunt toți prăji. Se numește Stone Roses, are două albume și este trupa de la originea fenomenului. Dacă vreți cult Britania, mai întâi a apărut Stone Rose și de abia mult mai încolo, au apărut Azi, Blur, Suede și oricine mai băți voi în zona aia, în zona de brit pop. Ascultat ții sunt interesant, sunt revoluționare, spre exemplu, au piesă care se numește Elizabeth Maier și e vorba despre regina Marii Britanii și nu e de bine.

SPEAKER_00 1:09:54

Mai am eu o recomandare care am luat scuze de carte ca plăcut foarte mult. Goliar de sa pensă o scrittoare siciliana care a scris un roman foarte mare dacă se zusita repete, ca se numesti arta bucurie și chiar recomandam.

SPEAKER_03 1:10:09

Asta chiar bucrie zina zi pe misaj